SAGA Comcereal

De la inceputul acestui an s-a incercat de trei ori organizarea Adunarii Generale a Actionarilor societatii Comcereal SA. Prima tentativa a esuat fiind contestata, a doua adunare convocata s-a tinut, dar a facut obiectul unei plangeri penale, iar a treia s-a desfasurat la finele saptamanii trecute. Insa nici de aceasta data problemele nu au lipsit. Au fost deschise alte trei dosare in instanta. Povestea continua… 5 plangeri penale, peste 100 de procese, neintelegeri, divizari, dizolvari, tentative de reunificare, ite incurcate. Va amintiti probabil coordonatele povestii neromantate „cernute” in jurul societatii Comcereal SA si a unei mize de miliarde: cladirile situate pe Bulevardul Bucuresti (vizavi de proiectul imobiliar de pe locul fostei fabrici Maratex). Saptamana trecuta, la „dosarul-Matrioska” Comcereal s-a mai adaugat un capitol, la fel de neromantat. De la inceputul acestui an s-a incercat de mai multe ori convocarea Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) pentru ca, practic, societatea nu avea o structura de conducere legal constituita. Prima tentativa, din luna ianuarie a acestui an s-a lasat insa cu o contestatie, iar cea de-a doua, din primavara, cu o plangere penala. A treia tentativa a fost insa cu noroc. Dar numai pe jumatate. Concret, de aceasta data AGA s-a tinut, nu au existat dubii legate de modul de convocare si nu au fost depuse plangeri penale. Dar ... au fost deschise trei dosare noi in instanta. Trei Doamne, si toate trei La finele lunii iunie a acestui an, instanta maramureseana l-a autorizat pe Marin Roman (unul dintre actionarii majoritari ai societatii) sa convoace pentru 3 august AGA si a aprobat si o ordine de zi cu 10 puncte. Discutiile au aparut insa inainte de adunare. Va reamintim ca anul trecut, reprezentantii SIF au purtat discutii cu cei 12 chiriasi in vederea vanzarii spatiilor. Acestia si-au mandatat doi reprezentanti care sa se ocupe de tranzactie: Ioan Mandrea si Marin Roman. Cei doi au incheiat contractul de vanzare-cumparare a celor 221.409 actiuni detinute de SIF Banat Crisana pentru suma de 930.000 euro, urmand ca actiunile sa fie revandute catre chiriasi si platite in doua transe. Altfel spus, SIF-ul a iesit din joc. Adica a vandut actiunile pe care le detinea la Comcereal. Si totusi, initial, la sedinta de saptamana trecuta urma sa participe si un reprezentant mandat de SIF Banat-Crisana SA, care avea dreptul sa voteze in numele acesteia pentru „un numar de 221.409 actiuni, reprezentand 94.47% din capitalul social al societatii”. Ulterior insa SIF Banat Crisana si-a dat seama ca are calitatea de „fost actionar” si a anulat mandatul special de participare la AGA din august. Argumentul? In registrul actionarilor era inscris transferul de proprietate al actiunilor ce au apartinut SIF-ului. De aici a pornit o alta disputa si un alt proces. O parte dintre actionari sunt suparati ca in cazul lor nu s-au operat modificari in registrul actionarilor pe motiv ca „se va putea opera numai dupa aprobarea AGA, societatea avand statutul de societate inchisa”, asa ca unora nu li s-a permis accesul la adunare. Ori transferul actiunilor detinute de SIF a putut fi inscris in registrul actionarilor. Numai ca sirul discutiilor nu s-a incheiat aici. Cativa dintre actionarii Comcereal au contestat ordinea de zi si lista actionarilor. Acestia spun ca: „a fost convocata adunarea prin instanta, sentinta avea niste puncte pe ordinea de zi, dar ei au considerat ca se poate discuta altceva pe ordinea de zi, au interpretat altfel convocatorul”. In fine, o alta discutie a fost legata de faptul ca, potrivit hotararii instantei persoana desemnata pentru prezidarea instantei era „Ioan Mandrea”, ori cel care a prezidat adunarea se numeste de fapt Ioan Mandra. Despagubiri de 11 miliarde Ioan Mandra, cel care a fost ales presedinte al Consiliului de Administratie a Comcereal nu pare ingrijorat insa de numarul mare de procese in care e implicata societatea: „au dreptul sa faca de aici incolo, or si plati, ca noi o sa venim cu pretentii. Urmeaza o Adunare Generala de modificare a actului constitutiv, aia in doua-trei zile sa primim comunicarea de la Registru si dupa ce ne-o inregistrat si se publica in Monitor am dreptul sa convoc Adunarea Generala in calitate de presedinte a Consiliului de Administratie. Ce nu s-a facut in 17 ani, trebuie sa le fac intr-o perioada scurta. Sa le punem la punct, nu putem incalca legea, ca apoi suntem pasibili de sanctiuni. Noi tot ce facem, facem numai legal.” Si consilierul juridic Mihai Farcas e de parere ca: „acei care au facut vor suporta rigorile legii pentru ca au calitatea de actionar si este un articol in legea societatilor comerciale care vorbeste despre exercitarea cu rea-credinta a calitatii de actionar, ceea ce au facut dansii pentru ca au contestat toate punctele din ordinea de zi. Si la contestatii ne vom prevala de niste dispozitii procedurale care ne permit sa le solicitam despagubiri in cuantum de vreo 11 miliarde. Este vorba despre pornirea unei contestatii a unui actiuni cu rea-credinta. Inchipuiti-va dumneavoastra ca actionar sa contesti tu toate punctele de pe ordinea de zi... Problema este ca se exercita cu rea-credinta, nu exista motivatie. Zambeau ne opunem, zambeau, ne opunem, nu suntem de acord. Ei nu au fost de acord fara sa arate de ce si au zis ca vor arata in contestatie”. Vom reveni. Sfarsitul nu-i aici Oricum, lunga lista a problemelor iscate in jurul Comcereal pare inca departe de final. Situatia actelor e cam „in plop”, si Mandra recunoaste ca are multa bataie de cap pana sa rezolve situatia. O parte dintre actionari n-a declarat ca in actul constitutiv al societatii disponibil la Registrul Comertului apare un patrimoniu care nu mai exista: „e o situatie existenta acum vreo 5 ani de zile. Situatia reala a societatii nu se regaseste in acte”. Concret, in patrimoniul societatii sunt trecute si imobile care s-au vandut anii trecuti. Mai mult, ramane deschisa principala problema, cea legata de spatiile de pe Bulevardul Bucuresti, care reprezinta de fapt miza „razboiul rece” dus in cadrul Comcereal. Si, pe zi ce trece, acest dosar pare tot mai incalcit si seamana tot mai mult cu o ”Matrioska”. In loc sa se rezolve din probleme apar noi procese, noi dispute si noi discutii. Mai grav e ca mai toate autoritatile judetului cunosc cazul, dar asista cu ochii larg inchisi la o poveste ce pare fara sfarsit, asteptand probabil ca situatia sa se rezolve de la sine. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro