S-au pierdut 60 de miliarde. Le declaram nule.

Din cauza birocratiei si ineficientei guvernantilor, Sighetu Marmatiei risca sa ramana, din nou, fara apa, la prima viitura. Sute de case, vieti omenesti si terenuri agricole sunt in pericol, din cauza ca lucrarile de aparare impotriva inundatiilor au fost amanate. Constructorii care au intervenit de urgenta nu si-au primit inca banii de la Guvern. „Potopul” din vara se poate repeta, „la indigo”, la prima viitura puternica din acest an. Sighetu Marmatiei risca sa ramana, din nou, saptamani intregi fara apa potabila, iar bunurile oamenilor pot fi, oricand, luate de puhoaie. Din iresponsabilitate sau nepasare, autoritatile nu au alocat bani pentru inceperea mult-trambitatelor proiecte de amenajari de maluri, desi fondurile sunt asigurate din afara, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Nici lucrarile „comandate de urgenta”, imediat dupa viitura, nu au fost achitate integral. Desi, cel putin pe hartie, Guvernul a alocat fondurile inca din luna august a anului trecut. Unde stationeaza miliardele si cine va raspunde pentru un iminent dezastru? „Potopul” de la Dumnezeu este dublat de nepasarea autoritatilor si ineficienta cheltuire a banului public. De cativa ani buni, scenariul inundatiilor se repeta la milimetru, provocand pagube de miliarde si punand in pericol vieti omenesti si bunuri. Insa niciuna dintre bravele autoritati nu pare interesata sa schimbe „regia”. Interesul este etalat doar in perioada inundatiilor, dupa care se revarsa „potopul” indolentei. GAZETA de Maramures a scris in repetate randuri despre mega-afacerea amenajarilor de maluri, care a inghitit vreo 2.000 de miliarde lei vechi, numai ca lucrarile hidrotehnice platite scump sunt luate de prima viitura. In 2001, frontul de captare de la Craciunesti, care asigura alimentarea cu apa potabila a municipiului Sighetu Marmatiei, a fost spulberat de puhoaie, iar „capitala” Maramuresului Istoric a ramas fara apa saptamani bune. Guvernul a alocat peste 25 de miliarde lei vechi pentru remedierea lucrarii. Fiind o situatie de urgenta, lucrarea s-a atribuit fara licitatie firmei Socot SA. De-a lungul vremii, autoritatile locale din comuna Bocicoiu Mare au tot incercat sa traga un semnal de alarma asupra lucrarii, dar nimeni nu a luat in seama memoriile trimise. Anul trecut, scenariul s-a repetat. Mai mult, Tisa a facut ravagii si in alte zone, ca Teceu sau Remeti. Guvernul a „parafat”, printr-o hotarare inca din 1999, un proiect gigant de consolidare a malurilor Tisei, estimat la vreo 600 de miliarde lei vechi, dar, din lipsa de fonduri, proiectul a ramas tot in „stand-by”. Dupa „potopul” din vara, care a lasat Sighetul fara apa vreo doua saptamani, autoritatile au cerut constructorului, Socot SA, sa intervina de urgenta pentru remedierea lucrarii. Banii urmau sa fie alocati, in cel mai scurt timp, prin Hotarare de Guvern. Socot SA a intervenit si a readus lucrarea in stadiul de dinaintea inundatiei, insa autoritatile locale avertizeaza din nou ca, la prima inundatie, Sighetul va ramane, din nou, fara apa. Primarul Liviu Lazarciuc spune ca: „Am inteles ca a fost ceva receptie, nu stiu. Pe noi, efectiv, nu ne consulta, nu ne spun ce fac sau ce nu fac. Au pus piatra pe piatra, ca si pana acum. La urmatoarea inundatie, iar va fi dusa lucrarea. Depinde de Cel de Sus. Daca nu ne va da apa, lucrarea va rezista, daca va da apa mare, va fi la fel. Nu sunt specialist sa spun daca e bine sau nu, eu spun ca nu-i gata. Oamenii ma intreba, dar nu stiu sa le spun ce s-a intamplat, ce vor sa faca acolo, pentru ca nu ne informeaza nimeni”. De altfel, si constructorul recunoaste ca lucrarea e inundabila. Gheorghe Nemes, directorul executiv al filialei maramuresene Socot, spune ca: „Am terminat partea de repunere in vechea forma a lucrarii, dar se pare ca vor trebui mult mai multi bani, iar noi nici acum nu am incasat decat 20% din bani pentru lucrarea executata, din august. Nici nu vreau sa va spun ca avem neincasate vreo 63 de miliarde lei vechi. Mai mult, proiectul care s-a prezentat pentru avizare este unul mare, cu o concordare cu partea ucraineana care sa apere definitiv frontul de captare. Dar s-au facut masuratori, chiar acum doua saptamani s-au incheiat si se face concordarea cu ei, ca sa facem perimetrul neinundabil. Acum, este inundabil; asa este solutia, ca nu ai cum sa faci din cauza lor. Dupa concordarea cu partea ucraineana si dupa ce se face licitatia pentru lucrarea pe Tisa, zona se va scoate de sub risc. Inca o chestie care e ciudata: Tisa va intra pe finantare BDCE. Deci, ca investitie mare, n-ar trebui sa avem probleme cu finantarea. Daca se dadeau banii, nu mai erau probleme”. Ciudat e faptul ca banii pentru lucrarile executate in vara anului trecut au fost aprobati prin doua Hotarari de Guvern in luna august si trebuiau sa ajunga, de mult, in contul constructorilor. Acum, guvernantii promit ca banii vor ajunge dupa adoptarea bugetului pe 2009, desi, cel putin pe hartie, au fost alocati in 2008. Mai mult, constructorul a inregistrat pierderi uriase din cauza deprecierii leului fata de moneda europeana. Insa nimanui nu pare sa-i pese nici de „disparitia” miliardelor, nici de vietile oamenilor, nici de constructori. Asteptam, din nou, potopul? De la ucraineni vine apa! De multa vreme, autoritatile pun vina pe digurile supra-inaltate ale ucrainenilor, care dirijeaza apa inspre malul romanesc al Tisei. Datorita inaltimii digurilor, in aceasta vara, Tisa nu a miscat nicio piatra pe partea ucraineana, insa in Romania a facut ravagii. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro