S-au descotorosit de Obor!

* Dupa 450 de ani de functionare neintrerupta, Consiliul Local Sighet a decis desfiintarea targului de vite, straveche emblema a orasului Sighetu Marmatiei intentioneaza sa renunte la organizarea targului de animale, cel mai mare din Maramuresul istoric, acuzand lipsa banilor si din cauza ca terenul pe care functioneaza acesta a fost atribuit Vamii. De prin anul 1551, Sighetu Marmatiei a fost loc de targ, unde comerciantii din toate zarile se adunau pentru a schimba, vinde si cumpara produse si animale. Initial, locul de desfasurare a comertului liber a fost stabilit chiar in buricul orasului medieval, in Piata Libertatii de azi. Cu incepere din secolul XIX, targul de vite a parasit zona centrala, fiind stramutat in locul numit azi chiar Locu’ Targului (la iesirea dinspre Baia Mare), in centru ramanand doar piata de alimente si maruntisuri. Dupa razboi, comunistii au mutat piata de alimente in actuala locatie (si aceasta urmeaza a fi desfiintata, deoarece terenul a fost revendicat!), iar targul a functionat nestingherit mai departe pe vechea locatie. Prin intermediul comertului, Sighetul a ajuns ceea ce este astazi, o „urbe municipala”. Macar de dragul istoriei, sighetenii ar trebui sa aiba grija de targul datorita caruia au ajuns oraseni si care ar trebui salvat de la pieire, macar ca un obiectiv turistic de seama. Tot mai multi turisti vin sa vada pitorescul obor in zilele de targ, pentru a-l imortaliza in imagini. Ei bine, stiind toate acestea, dupa peste 450 de ani de functionare neintrerupta, Consiliul Local vrea sa desfiinteze targul! Comuna Sighet Sighetul este cea mai mare comuna a Maramuresului. La periferiile orasului traiesc circa 15.000 de oameni in sistem rural (crescand vite, cai, porci, oi sau pasari), practic rotunjindu-si veniturile din zootehnia de subzistenta. Pe acest considerent, disparitia targului sighetean ar avea un impact negativ major asupra acestora: in apropierea Sighetului, targuri mari se tin doar la peste 20 de kilometri distanta, la Stramtura si Ocna Sugatag. Oborul de la Sighet, „targul de tara” la care participa mii de oameni din Maramures si judetele invecinate (care vand sau cumpara vite si animale de toate soiurile, incaltaminte, unelte agricole, grane si furaje, bautura si mancare, accesorii pentru atelaje, mobila, rasaduri de flori etc.), functioneaza de patru ori pe luna, iar alte trei zile se organizeaza un targ redus denumit „marturie”, in care schimburile comerciale se axeaza mai ales pe animale mici (in speta porci) si graunte. Motivul disparitiei Primul gand rau a fost adus targului in urma cu trei ani, cand Vama Sighet a solicitat un teren pentru construirea unui nou sediu. Atunci CL a atribuit Vamii un teren adecvat, care a fost ocupat abuziv de preotul Vasile Petrovai (care a inhumat ilegal morti pe terenul Vamii). CL a renuntat astfel la primul teren, si a oferit Vamii locatia targului actual, cu conditia platirii unor despagubiri pentru mutarea calabalacurilor oborului in noul loc desemnat (strada Faget), in cuantum de 15 miliarde lei. Vama a spus ca e prea mult, timpul a trecut, iar actualul CL si-a diminuat pretentiile pana la 1,5 miliarde de lei. La ultima sedinta, CL a luat decizia finala: terenul de sub targ va fi atribuit Vamii (care va incepe constructia noului sediu), iar vechiul obor nu se va mai stramuta la Faget (la 2 km distanta), ci va fi desfiintat! Considerente: orasul nu are bani pentru mutarea pe noua locatie (ar fi necesare miliarde sau zeci de miliarde), taxarea precupetilor nu aduce mari venituri si, in contextul aderarii la UE, exista prea multe cerinte de indeplinit pentru autorizatiile de mediu si sanatate. Cu asta, basta! Nimanui nu i-a pasat de miile de oameni pentru care targul este o necesitate, nici de disparitia unei embleme a urbei, nici de incasarile la buget (mici, dar regulate) aduse de blamatul targ, nici de faptul ca Autoritatea Nationala a Vamilor dispune de atat de multi bani, incat pretul mutarii pe costurile ANV ar fi un fleac. Pur si simplu nu s-a negociat si nimeni nu s-a gandit ca mii de oameni isi castiga o paine cumparand sau vanzand porci si vite. Daca Sighetul era cea mai mare comuna, acum, fara targ, aceasta va „retrograda” la statutul de sat. Rusinos. Reactii * Gheorghe Cordis, seful Administratiei Pietelor, de care depinde Oborul: „Nu se poate muta targul, nu e rentabil. In locatia aleasa initial pentru mutare trebuie construite sute de metri de drum pe doua benzi, cladiri, toalete, 800 de metri de gard, adica sume de zeci de miliarde. Vom renunta la organizarea targului.” * Eugenia Godja, primar: „Din pacate nu avem bani, Vama ne-a dat doar 1,5 miliarde lei. Trebuie investitii foarte mari pentru a putea tine deschis un nou targ. Am propus DSV organizarea de targuri de tara pentru zona Mara si Cosau la Ocna Sugatag, pentru valea Izei la Barsana-Podu Slatiorii, iar pentru comerciantii de pe valea Tisei va trebui gasita o locatie in zona Campulung la Tisa-Sarasau.” * Pop Anuta, comercianta in targ, revoltata: „Nu se poate, noi din asta traim! Daca nu am unde sa vand porcul sau vitelul pe care le-am crescut acasa, mor de foame!” * Anonim: „Eu traiesc din specula cu vite. Cumpar porci si vitei, pe care-i revand macelarilor. Daca vor inchide targul, voi da faliment.” Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro