Rusalii, Sanziene, Dragaice

Multe dintre sarbatorile romanilor au radacini precrestine si s-au impus la noi o data cu instituirea administratiei si jurisdictiei romane. In forme populare ele au reusit sa supravietuiasca si dupa raspandirea si oficializarea crestinismului ca religie de stat. In Maramures, sarbatoarea Rusaliilor e legata de abundenta vegetala a verii, motiv pentru care casele sunt impodobite cu ramuri verzi. In Imperiul roman, Rosalia era una dintre cele trei mari sarbatori dedicate cultului mortilor si a ramas in perioada crestina sarbatoarea depunerii de trandafiri pe morminte. In comunitatile arhaice maramuresene se mai pastreaza credinta potrivit careia Rusaliile sunt zane rele care pot sa ia mintile oamenilor. Zanele rele Dintre toate sarbatorile populare, florale si campenesti, Sanzienele reprezinta probabil sarbatoarea cea mai cunoscuta. Vechiul nume de Sanziana pe care datina i l-a atribuit este o denumire latina a Sanctei Diana. In mitologia romaneasca Sanzienele au devenit zane rele si traditia le-a atribuit ca zi de manifestare ziua Sf.Ioan Botezatorul, 24 iunie. E ziua care marcheaza „injumatatirea anului”, cand „nu mai canta cucul si soarele straluceste mai frumos”. In Maramures, ziua de Sanziene e zi de ajun si post. Atunci se culeg sanzienele, florile marunte de culoare galbena, frumos mirositoare, utilizate impotriva „durerilor de sale si a umflaturilor”, dar si alte plante „bune de leac”. Tot in aceasta zi se culege si matraguna pe care fetele o purtau in san „ca sa sie dragi la feciori”. Intrucat Sanzienelor le sunt atribuite si manifestari oraculare, in aceeasi zi sunt atarnate peste noapte de strasina caselor flori de scaieti, tunse de puf. Se crede ca, dupa cat creste puful pana dimineata, se poate stabili „cantitatea” de noroc care il va insoti pe proprietarul casei in timpul anului. La 24 iunie, manunchiuri de sanziene proaspete impodobesc ferestrele, portile si stresinile caselor deoarece, potrivit superstitiilor, aceste flori ii apara pe oameni de agresiunea duhurilor rele si aduc noroc in case. Fetele care vor sa se marite si baietii care vor sa se insoare se strang in unele sate in seara ajunului de Sanziene. Baietii fac ruguri, aprind faclii si le rotesc in sensul miscarii soarelui. Fetele culeg flori si impletesc cununi, se intorc cu ele in fuga in sat si le arunca pe case. Daca cununile se agata de horn, fetele se vor marita chiar in acel an. A doua zi dis-de-dimineata, cetele de feciori strabat satele cu struturi de sanziene la palarie, semn ca au vazut cununile de sanziene pe casele fetelor care-i intereseaza. In evul mediu timpuriu, peste numele Sanzienelor s-a suprapus acela de Dragaice. Confundate adesea cu Sanzienele ele sunt divinitati diferite. Despre Dragaice se crede ca se razbuna pe oameni oparindu-i cu apa clocotita. Ioan BOTIS