Românii și șnițelul vienez

Scriitorul maramureșean Nicoară Mihali și-a lansat de curând două cărți despre Avram Iancu în Austria. La o distanță de 45 de kilometri de Viena, este stabilită o comunitate importantă de români care s-a adunat de hramul Bisericii românești de acolo, dar au participat și la un eveniment cultural în care au fost implicați 20 de artiști din Maramureș.

De sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, românii din orașul Wiener Neustadt, aflat la 45 kilometri de Viena, în Austria, s-au adunat la hramul Bisericii românești din zonă, dar au avut parte și de momente culturale inedite. „Visam de doi ani de zile să ajung în Viena, pentru că era momentul să spăl rușinea lui Avram Iancu în fața Împăratului Austriei. De trei ori s-a întâlnit Avram Iancu cu Împăratul Francz Iosif, între 1850-1851. A fost primit în 8 martie 1850. Iancu, un om educat, cu studii de drept, a știut cum să ceară drepturile și libertățile românilor din Transilvania. Mai ales după sacrificiul uriaș de pe câmpul de luptă (au murit în Revoluția din 1848-1849 peste 40 de mii de români). Împăratul era mai tânăr decât Avram Iancu cu șase ani, urcase pe tron la vârsta de 18 ani. Iancu avea 24 de ani în timpul Revoluției, când a reușit să organizeze după legile armatei romane o armată strategică în Munții Apuseni formată din preoți, învățători și țărani. Împăratul dorea să îl cumpere pe Iancu, i-a oferit titlul de baron, funcție importantă în Viena și multe decorații. Pentru că Iancu a refuzat toate acestea, Împăratul a dat ordin șefului poliției vieneze să-l alunge din oraș în 24 de ore. Iancu, ironic, i-a răspuns Împăratului: voi părăsi cetatea în 8 ore, iar în 24 de ore voi fi departe de voi. Mânat de această idee, am încercat să iau legătura cu câțiva români care m-ar putea ajuta să realizez un eveniment de înaltă trăire în numele lui Iancu, la Viena”, a spus scriitorul Nicoară Mihali.

Acesta a reușit să organizeze o lansare de carte aproape pe cont propriu, ajutat doar de câțiva prieteni din Borșa, mai ales că cei de la Institutul Cultural Român i-au răspuns într-un mod jenant: „nu avem bani nici de hârtie igienică”. Și, atunci, maramureșeanul Ioan Godja, stabilit în Austria de 30 de ani, care conduce un post de radio și de televiziune în limba română „Unirea” și se ocupă și de Cercul cultural româno-german, a sărit în ajutor pentru a se organiza acest eveniment.

Așa că, în 7 septembrie 2024, românii din zona Vienei s-au adunat într-o sală oferită de Biserica Romano-Catolică, în apropierea Domului din centrul orașului, construit în 1270. „Înainte de eveniment, am putut să vizităm Viena monumentală, orașul cu cea mai frumoasă arhitectură din lume, celebra Operă, catedralele, palatele, filarmonica, străzile pe unde a călătorit și Mihai Eminescu, statuia Mariei Tereza și statuia lui Francz Iosif, un monument impresionant egalat numai de statuia lui Avram Iancu din centrul Clujului. Toate semințiile lumii se uită de jos spre Împărat, însă el a rămas numai bronz, în timp ce eroul nostru, Avram Iancu, are statuie în sufletul fiecărui român. Tocmai de aceea, când au auzit că subiectul este despre Avram Iancu, românii din jurul Vienei s-au adunat cu maxim interes”, a declarat scriitorul Nicoară Mihali.

Spectacolul a început cu interpretarea la fluier a artistului băimărean Noian (Alexandru Ilea) a cântecelor de pribegie dedicate lui Iancu, moment care i-a introdus pe spectatori în atmosfera ultimilor ani petrecuți în pribegie de Avram Iancu prin satele din Munții Apuseni.

Apoi, a venit soprana Sara Mihali cu arii românești despre Avram Iancu (Pe dealul Feleacului trec carele Iancului) arii din Brediceanu, Filaret Barbu, încheind cu Ave Maria, celebra arie compusă de austriacul Francz Schubert în 1825. Un recital din opera Avram Iancu, semnată de Lucian Blaga, a fost susținut de studentul la regie Ionuț Hanțig din Borșa, moment ce a culminat cu o reprezentație alegorică interpretată de Trupa de balet Colibri din Borșa, instructor Raluca Hojda, un spectacol care vorbește despre iubire, despre revoluție, despre viață și moarte. Acest moment le-a transmis o mare emoție și austriecilor prezenți în sală, pentru că nu ai nevoie de traducător ca să fii înțeles, atunci când te exprimi prin dans și muzică.  Deci s-a produs o adevărată desfășurare de forțe la această lansare, mai ales că au fost implicați 20 de artiști din Maramureș, iar spectacolul oferit a fost unul de maxim profesionalism, apreciat pe măsură de public.

„Două lucruri m-au impresionat de cum am intrat pe pământul Austriei: am fost oprit la vamă de o polițistă, pentru că a văzut numere de România. Ne-a verificat toate bagajele, ceea ce nu s-a întâmplat cu nicio altă mașină din coloana noastră, lucru ce ne-a umilit. Mai ales că și la plecare un alt vameș austriac a făcut același lucru. Apoi, în cele trei zile cât am călătorit prin Austria, am fost claxonați de zeci de ori, chiar și în Viena, unde claxonatul este interzis. Acest lucru nu mi-l explic, pentru că nu am încălcat nicio regulă rutieră. Ceea ce mă face să cred că austriecii, când văd mașini cu număr de România, reacționează în asemenea mod pentru a-și vărsa nemulțumirea față de prezența românilor în țara lor sau pur și simplu sunt români care se bucură că văd o mașină de România”, a explicat Nicoară Mihali.

Cărțile prezentate în Austria sunt „Avram Iancu – prima biografie” și „Iancu” – piesa de teatru semnată de Nicoară Mihali și Emanuel Petran. „Dacă la plecare am încercat să urmărim drumul lui Avram Iancu trecând prin Budapesta și prin orașul de margine al Ungariei Sopron, locul unde se află o academie militară unde a studiat și scriitorul Liviu Rebreanu, la întoarcere am trecut prin Bratislava, pe unde s-a întors și Avram Iancu din Viena. Bineînțeles, ca orice turist, nu am ratat ocazia să gust celebrul șnițel vienez și una dintre clasicele lor beri artizanale, dar, când a venit nota de plată, m-am gândit cu tristețe că românii din Austria duc o viață foarte scumpă și am constatat că în țară pot trăi trei zile cu banii de pe un șnițel și o bere din Austria. Cam la atât se reduce patriotismul generației de astăzi. Pe drumul spre casă, am văzut pe câmp multe căprioare, care au ieșit noaptea la marginea orașelor din Austria, dar abia când am ajuns acasă m-am întâlnit cu trilul păsărilor și al greierilor care cântă ca și cum ar muri a doua zi”, a spus scriitorul Nicoară Mihali.