Românii mai eurosceptici decât la începutul anului

Aproximativ două treimi dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele na­ționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Aproape 60% din populație este, însă, de părere că, în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în interiorul Uniunii Europene. Sunt două dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîn­­crederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului națio­nalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false.

Partea a III-a.
Acest sondaj de opinie  a fost realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Verifield, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Lipsa de orizont a populației afectată de crizele interne multiple care se suprapun în România, precum și o intensificare puternică a vizibilității narativelor subversive eurosceptice vehiculate tot mai mult, în special în mediul online, au determinat o scădere accentuată a optimismului cu privire la avantajele integrării europene.
Chiar dacă evaluările negative ale populației din luna septembrie pot fi și conjuncturale - o reacție emoțională la criza guvernamentală - atrage atenția faptul că ponderea populației care susține că aderarea la Uniunea Europeană a adus țării mai degrabă avantaje a devenit similară cu ponderea populației care declară că aderarea a adus dezavantaje. Comparativ cu începutul anului, regresul este evident în condițiile în care, în martie 2021, românii care susțineau că aderarea a adus mai degrabă avantaje erau de aproape două ori mai mulți decât cei care credeau că aderarea a adus dezavantaje. Cu toate că majoritatea populației României rămâne rațională și consideră că țara s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în UE, creșterea curentului eurosceptic, fie și conjunctural, reprezintă cel mai serios semnal de alarmă pentru clasa politică, pentru mediul de afaceri, pentru elitele intelectuale, pentru societatea noastră în ansamblu. Sursele acestei evoluții sunt multiple, de la sancționarea de către populație a incapacității administrative a autorităților române de a valorifica eficient statutul de stat  membru, la influențele euro­sceptice venite chiar dinspre țări vestice sau din Europa Centrală și de Est și până la acțiuni de dezinformare și propagandă antieuropeană susținute agresiv din spații geopolitice ostile care au găsit și în România vectori subversivi de transmitere. Trendul ultimului an de evidentă scădere a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană este explicat de factori precum: contextul pandemic restrictiv la nivel european, inflația generalizată și în ultima perioadă, criza politică generată atât de iresponsabil pe fondul crizei economico-sanitare. Dar, deloc de ne­­glijat, acest sentiment este sus­ținut de fluxul de informații false, trunchiate venite intern și extern și de lacunele culturii economico-financiare.
În mod îngrijorător, această scădere a încrederii populației în UE nu pune pe gânduri niciunul din vectorii politici mioritici, în condițiile în care, pe termen lung, acest trend poate clătina stabilitatea socială, apartenența și opțiunile geopolitice ale României.