România, țara copiilor cu copii

Suntem campioni, la nivel european, la mame minore. Statisticile definitive Eurostat arată că, la nivelul anului 2020, aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre. Datele Eurostat arată că, numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.

România e țara copiilor cu copii. De ani buni, suntem campioni la nivel european în ceea ce privește numărul de mame minore. Iar statisticile recente Eurostat arată că România are și cele mai multe mame minore cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani din Europa. Conform statisticilor, din 1.645 de fete cu vârsta între 10 şi 15 ani care au devenit mame în 2020 în statele membre UE, 731 sunt românce.
Aceste statistici arată o realitate dură și contradictorie în același timp. Stăm prost cu natalitatea în general, dar stăm bine cu natalitatea în rândul minorelor, în special al celor care nu au împlinit 15 ani. România a dat sub 5% din numărul total de nașteri din Uniunea Europeană în 2020, dar 44,44% dintre fetele care au născut înainte de a împlini 15 ani sunt din România. Astfel, țara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, potrivit datelor definitive Eurostat. În cifre absolute, dintre cele 1.645 de fete cu vârsta între 10 şi 15 ani, devenite mame în 2020 în statele membre, 731 sunt românce. În total, aproape 30% din mamele minore (sub 18 ani) din UE provin din țara noastră (8.276 din 29.505, la nivelul întregii Uniuni Europene)”, se arată într-un comunicat dat publicității de organizația Salvaţi Copiii.
Județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor şi Dolj (câte 52 de minore sub 15 ani devenite mame), Braşov (40 de tinere care au născut înainte de a împlini 15 ani), Argeş (29 de naşteri la vârste sub 15 ani), Sibiu (28 de naşteri din mame sub 15 ani) Bacău (26 de  naşteri) şi Constanţa (24 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020) conduc în topul realizat de Eurostat.

Județul cu cele mai puține nașteri în rândul fetelor foarte tinere este Gorj, unde, în 2020, patru adolescente cu vârsta sub 15 ani au devenit mame. În Mehedinți, Tulcea şi Brăila,  s-au înregistrat, în perioada de referință, câte 6 nașteri la o vârstă sub 15 ani, pentru fiecare, în timp ce, în Vâlcea, Neamț, Botoșani, Sălaj, Maramureș şi Bistrița-Năsăud, câte 7 fete au devenit mame înainte de 15 ani.

Salvaţi Copiii precizează că, în multe dintre aceste cazuri, cu precădere din zonele rurale defavorizate, fetele gravide recurg la auto­medicație în timpul sarcinii şi nu ajung la medic pentru monitorizarea adecvată a sarcinii, în condițiile în care, conform ace­leiași surse, datele Federației Na­țio­n­ale a Asociațiilor Medicilor de Familie arată că 53% din loca­litățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie.

De asemenea, analiza privind con­dițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice de Salvați Copiii România, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale. Astfel:
- Sub 2 procente dintre mamele minore spun c[ au interacționat cu serviciile publice de asistență socială;
- 83% dintre mamele minore nu mai frecventau școala în momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră școala înainte de sarcină;
- Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de pro­veniență a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal;
- Aproape 70% dintre respondenți afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere;
- La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore;
- Vârsta tatălui, la nașterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu aproximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuși minor în doar aproximativ 10% din cazuri.