România, ţara biodiversităţii

În fiecare an, în 22 mai, se celebrează Ziua Internaţională a Diversităţii Biologice, marcând astfel semnarea la Rio de Janeiro ( în anul 1992) a Convenţiei privind diversitatea biologică, elaborată sub egida “Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu” şi ratificată de Parlamentul României prin Legea 58/1994.

În 2012 Ziua Internaţională a Diversităţii Biologice a avut ca temă biodiversitatea marină şi a zonelor de coastă, supravieţuirea acestora fiind esenţiala în special pentru asigurarea necesarului de hrană la nivel planetar, pescuitul asigurând mai mult de 15% din proteinele de origine animală necesare unei diete echilibrate.

“Diversitatea biologică sau biodiversitatea este în directă legătură cu fenomenul schimbărilor climatice. De altfel, Convenţia privind diversitatea biologică în sine are ca scop utilizarea durabilă a resurselor. Iar dacă sunt folosite eficient şi sustenabil, resursele naturale au o legătură directă cu creşterea economică. Dar nu orice fel de creştere, ci una durabilă, care nu epuizează resursele astăzi, ci le foloseşte în aşa fel încât ele să fie disponibile şi pentru generaţiile viitoare, iar utilizarea lor să nu afecteze mediul. De aceea vorbim astăzi despre economia verde, care trebuie să devină componenta dominantă a economiei europene şi globale. Economia verde înseamnă accent asupra investiţiilor în industriile nepoluante şi crearea de locuri de muncă verzi. Iar locurile de muncă verzi au o legătură cât se poate de directă cu reducerea sărăciei”, a declarat, cu acest prilej, ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb.

În sprijinul prevederilor Convenţiei privind Diversitatea Biologică, Comisia Europeană s-a angajat încă din 2001 la stoparea declinului biodiversităţii în Uniunea Europeană, precum şi la reconstrucţia din punct de vedere ecologic a unor habitate şi sisteme naturale. Unul din principalele mecanisme prin care CE contribuie la stoparea biodiversității este reprezentat de reţeaua ecologică Natura 2000, reţea care constituie pilonul central al politicii UE în domeniul naturii și biodiversității. Scopul său este acela de a conserva pe termen lung  habitatele şi speciile de interes comunitar ameninţate la nivelul UE. La aceasta dată, în România, reţeaua Natura 2000 însumează 22,68% din suprafaţa ţării.

În judeţul Maramureş sunt 9 situri Natura 2000, respectiv:

- 8 SCI-uri (situri de importanţă comunitară) - ulterior vor deveni arii speciale de conservare (SAC-uri) - desemnate prin Ordin nr. 1964/2008 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România:

- Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare (cod ROSCI0003, în suprafaţă de 1897 ha) – se află pe teritoriul administrativ al Mun. Baia Mare (8%);

- Defileul Lăpuşului (cod ROSCI0030, în suprafaţă de 1487 ha) - se află pe teritoriul administrativ al localităţilor: Boiu Mare (1%), Coaş (2%), Copalnic Mănăştur (<1%), Remetea Chioarului (4%), Şomcuta Mare (3%), Târgu Lăpuş (<1%), Vima Mică (9%);

- Gutâi – Creasta Cocoşului (cod ROSCI0089, în suprafaţă de 693 ha) - se află pe teritoriul administrativ al localităţilor: Budeşti (1%), Cavnic (2%), Deseşti (2%), Ocna Şugatag (1%), Şişeşti (2%);

- platoul Igniş (cod ROSCI0092, în suprafaţă de 19.602 ha) - se află pe teritoriul administrativ al localităţilor: Baia Mare (<1%), Câmpulung la Tisa (3%), Deseşti (25%), Giuleşti (32%), Ocna Şugatag (33%), Săpânţa (35%), Sarasău (1%), Sighetu Marmaţiei (39%);

- Munţii Maramureşului (cod ROSCI012, în suprafaţă de 103391 ha) - se află pe teritoriul administrativ al localităţilor: Bistra (80%), Borşa (49%), Leordina (2%), Moisei (1%), Petrova (1%), Poienile de Sub Munte (88%), Repedea (81%), Ruscova (26%), Vişeu de Jos (1%), Vişeu de Sus (81%);                  

- Munţii Rodnei (cod ROSCI0125, în suprafaţă de 47965 ha din care 9798 ha pe teritoriul jud. Maramureş) - se află pe teritoriul administrativ al localităţilor: Borşa (10%), Moisei (42%), Săcel (9%);

- Tisa Superioară (cod ROSCI0251, în suprafaţă de 6392 ha) - se află pe teritoriul administrativ al localităţilor: Bârsana (<1%), Bistra (1%), Bocicoiu Mare (22%), Câmpulung la Tisa (19%), Remeţi (10%), Rona de Jos (<1%), Rona de Sus (47%), Săpânţa (4%), Sarasău (18%), Sighetu Marmaţiei (2%);

- Valea Izei şi Dealul Solovan (cod ROSCI0264, în suprafaţă de 47684 ha) - se află pe teritoriul administrativ al localităţilor: Băiuţ (<1%), Bârsana (15%), Bogdan Vodă (15%), Botiza (99%), Budeşti (<1%), Călineşti (1%), Dragomireşti (95%), Groşii Ţibleşului (2%), Ieud (>99%), Lăpuş (<1%), Moisei (<1%), Onceşti (20%), Poienile Izei (>99%), Rozavlea (39%), Săcel (69%), Săliştea de Sus (72%), Şieu (>99%), Sighetu Marmaţiei (15%), Strâmtura (27%), Vadu Izei (14%).  

- 1 SPA (arie de protecţie specială avifaunistică) - desemnată prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România: