Romania, prin ochii unui American

Absolvent al Universitatii de Stat din Washington, licentiat in Antropologie, actualmente masterand la Antropologia Mediului in cadrul aceleiasi institutii de invatamant, Todd David Musser a venit in Romania pentru doi ani, in calitate de voluntar al organizatiei Corpul Pacii. Este membru activ al mai multor organizatii de tineret in Romania si in SUA si a lucrat, in mod direct, un an de zile cu ONG-uri din Romania. Romania arata diferit prin ochii unui strain. Uneori ne face sa fim mandri, alteori mai putin. Important e sa vedem ce ne face unici si ce ne face sa scadem in ochii celorlalti. Va prezentam Romania prin ochii unui tanar antropolog american. Reporter: Ce faci in Romania? Todd David Musser: Acum doi ani am inceput sa aplic pentru Corpul Pacii, eram student la Antropologia Mediului. Cu programul meu am facut un an de cursuri si apoi m-am inrolat in Corpul Pacii si am venit unde m-au trimis ei, sa activez in domeniul protectiei mediului. Dupa aceea am sa ma intorc sa termin de scris lucrarea despre activitatea mea aici. Sunt asadar student si sunt si voluntar in Corpul Pacii. Descrierea postului meu, ca sa zic asa, este: educatie in problema protectiei mediului si management. Rep.: La ce lucrezi acum? T.D.M.: Amenajam un parc, un mic spatiu verde in localitatea Sasar, langa rau. Incercam sa regeneram o mica padure langa rau, fapt ce include si construirea unui gard pentru ca animalele localnicilor sa nu poata patrunde. Nu a fost ideea mea, dar e o idee buna. A fost ideea Rodicai Babut, managerul ONG-ului Concordia Sasar. Rep.: Cu ce ONG-uri din Maramures lucrezi in acest moment? T.D.M.: Concordia Sasar a cerut ajutorul unui voluntar si Federatia ONG-urilor Maramures a cerut si ea un voluntar, astfel ca lucrez pentru doua ONG-uri, am facut proiecte cu ambele organizatii, dar m-am extins si am lucrat si cu YMCA, am inceput recent sa lucrez cu Casa Tineretului si am inceput sa lucrez si cu Compartimentul American Corner de la Biblioteca Judeteana. Am constituit un club de engleza, este de fapt un club de discutii. Rep.: E un grup pentru studenti? T.D.M.: Cei cu care lucrez sunt liceeni, nu am avut tineri de la universitate. Ne uitam la filme, documentare si discutam despre orice doresc ei, despre ce vreau eu, este un grup de discutii. Rep.: Cu ce te-ai obisnuit cel mai greu aici? T.D.M.: Buna intrebare. Cred ca am fost destul de norocos, comparativ cu alti voluntari si nu ma pot gandi la un lucru care sa fi fost foarte greu... ba da... cel mai greu a fost sa invat limba, categoric. Cand am venit aici, am locuit cu Rodica Babut, e un om extraordinar, toata familia ei este extraordinara, dar a fost greu sa fiu acolo toata ziua si sa nu fiu capabil sa vorbesc cu ei. Stiam cateva notiuni de baza, dar a fost foarte frustrant pentru mine si pentru ei sa nu putem comunica. Rep.: Poti privi comparativ problema rasismului din Romania si SUA? T.D.M.: Da, problema cu populatia rroma de aici este asemanatoare cu cea a mexicanilor din State, dar in State nu e atat de grav. Jumatate din oamenii pe care ii cunosc sunt pro, jumatate sunt contra. Pe cand aici, in Romania, am cunoscut o singura persoana care mi-a spus ceva bun, sau macar nu a vorbit de rau despre tigani. Aproape fiecare persoana cu care am vorbit nu a avut intelegere pentru ei. E altfel in State, avem de mai mult timp un sistem legislativ privitor la situatia minoritatilor. Rep.: In State femeile sunt mult mai implicate in viata politica, economica si nu numai. Avem probabil cele mai putine femei parlamentar. Cum se vede asta prin ochii unui strain? T.D.M.: Cred ca e o problema privitoare la drepturile femeilor aici in Romania. E ceva ce vad in fiecare zi si ma deranjeza, sincer. E usor pentru mine sa spun ce trebuie sa faca, dar e greu pentru o femeie sa puna in aplicare lucrurile acestea. Din punctul meu de vedere, le-as sfatui pe femei sa puna piciorul in prag, cred ca femeile au de infruntat aici o provocare, ca de altfel multe femei din Europa de Est. Cred ca e o problema de mentalitate, potrivit careia barbatii sunt mai buni si merita mai mult. Rep.: Avem si o problema cu modelele de urmat, tinerii nostri sunt bombardati cu tot felul de productii cinematografice si nu numai, care-i fac sa se umple de complexe. Ce-i de facut? T.D.M.: Sa evite genul acela de filme. Din punctul meu de vedere, ar trebui interzise. Mai mult, fetele ar trebui sa lase deoparte publicatiile acelea „pentru tineri”, sunt niste prostii si le fac sa se simta fara valoare. Adriana SZABO adieana@gazetademaramures.ro