România nonsensului giratoriu / Dragul meu copil în curs de educare …

Ştii, chestia aia pe care o faci tu, când, înainte să ceri ceva, te cuprinde o suspectă drăgălăşenie şi „uiţi” că tu eşti deja adolescent şi nu ţi se potrivesc gingăşiile... Asta se numeşte manipulare. Determinarea cuiva de a face un lucru pe care, de fapt, nu doreşte să-l facă.

Încă nu ştiu dacă o faci calculat sau e scris undeva, în codul tău genetic. Ştiu, însă, că mă manipulezi constant. Şi mai ştiu că nu e foarte educativ să mă las manipulată. Probabil că şi tu te vei lăsa, când copilul tău aproape adolescent va fi cuprins de o drăgălăşenie suspectă.

Însă n-aş vrea să fii vreodată manipulat de alţii.

Să faci lucruri pe care, de fapt, nu doreşti să le faci, doar pentru că ţi s-a spus că „eşti simpatic” sau „de treabă”, iar un om simpatic şi de treabă nu spune NU.

Să-ţi cumperi pantaloni cu turul la genunchi, chiar dacă te incomodează, pentru că aşa eşti „cool”, iar un băiat cool poartă pantaloni din ăia.

Să-ţi inserezi nişte inele prin nas, chiar dacă nu vei mai putea să-ţi sufli nasul, pentru că nu-ştiu-care-superartist are inele, şi doar aşa te poţi integra în gloata de admiratori.

Şi dacă tot veni vorba de gloată, voi continua cu tendinţa gloatei.

Să te duci să votezi cu X, pentru că sondajele au arătat că majoritatea votează cu X, iar tu, om normal, trebuie să votezi ca majoritatea.

Să te duci să votezi cu Y pentru că Y a spus că e nepoţelul unui preot, iar tu, ca un bun creştin, trebuie să fii de partea nepoţelului de preot. Printre altele, eşti suficient de creştin să ştii că Satana e tot un înger, care probabil a băut, la un moment dat, din aceeaşi fântână cu Arhanghelul Mihail. Pe lângă faptul că arborele genealogic nu are nicio legătură cu capacităţile administrative, eşti suficient de şcolit în materie de biologie şi genetică să ştii că nepoţeii au câte doi bunici, şi nu e tocmai corect să „uiţi” să-l menţionezi pe celălalt bunicuţ, securist.

Să te duci să votezi cu Z, pentru că Z a spus că va mări pensiuca, salariul şi alocaţia, pentru că „economia e în creştere”. Probabil că gloata de pensionari, salariaţi şi mămicuţe o să o facă. Dar tu nu eşti gloata. Şi ştii destulă matematică să realizezi că „împrumut cu dobândă avantajoasă” nu înseamnă „economie în creştere”, şi că suma a două numere negative nu va fi niciodată un număr pozitiv.

Urmare în turul II al rubricuţei.