România intră în clubul țărilor ce produc minerale rare

Comisia Europeană a aprobat o listă cu 47 de proiecte strategice, investiții evaluate la 27 miliarde de euro, în domeniul materiilor prime critice, așa-numitele pământuri rare, potrivit unor date ale instituției europene. Dintre acestea, trei proiecte sunt din România, vizând extracția cuprului, magneziului și grafitului. Două dintre proiecte sunt dezvoltate de către investitori privați, iar unul de către o companie românească de stat. UE vrea să înceapă să-și valorifice materiile prime critice, în contextul în care marile puteri ale lumii au intrat într-o cursă pentru exploatarea metalelor rare.

Strategia Comisiei este ca, până în 2030, consumul european de materii prime critice să crească, astfel încât să provină cel puțin 10% din extracția în UE, cu cel puțin 40% din procesare în UE și cu cel puțin 25% din reciclare în UE.

În condițiile în care se estimează că cererea de pământuri rare va crește exponențial în următorii ani, în martie 2024 a fost aprobat Actul european privind materiile prime critice, iar în mai 2024 a intrat în vigoare Actul european privind materiile prime critice.

Imediat după aprobarea acestei legislații, Comisia a făcut o primă selecție a proiectelor strategice. Urmează o nouă procedură de selecție, a anunțat Comisia.

„Astăzi, am identificat 47 de noi proiecte strategice pentru stimularea capacităților interne ale Europei și pentru asigurarea aprovizionării sigure a Europei cu materii prime strategice. Noile proiecte strategice sunt esențiale pentru a sprijini industriile europene în tranziția verde și digitală, precum și pentru a ajuta la consolidarea suveranității noastre industriale”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială, prezentând proiectele strategice selectate.

Din România au fost selectate proiecte pentru extracția cuprului, grafitului și magneziului

1. Rovina – proiect de extracție a cuprului

Proiectul este derulat de Euro Sun Mining Inc. Firma canadiană Euro Sun Mining, proprietara proiectului aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa, a încheiat un Memorandum de Înțelegere obligatoriu cu grupul anglo-elvețian Glencore, cel mai mare comerciant de materii prime din lume pentru producția care va fi obținută la zăcământul din România, potrivit Profit.ro.

Proiectul minier Rovina este considerat ca fiind al 14-lea cel mai mare zăcământ în curs de dezvoltare din lume și al doilea cel mai mare din Europa. Conține resurse măsurate și indicate de 10,1 milioane de uncii echivalent aur (217 tone de aur și 635.000 tone cupru). Euro Sun a obținut licența de exploatare a aurului de la Rovina pentru o perioadă inițială de 20 de ani în 2015, documentul fiind ratificat de Guvern trei ani mai târziu.

Cuprul (Cu) este utilizat în toate aplicațiile electrice și electronice, inclusiv în energia regenerabilă tehnologii, rețele electrice, vehicule electrice, dispozitive electronice, avioane și apărare tehnologii. UE este dependentă de furnizarea de cupru din țări terțe, în special în etapa de extracție. Se estimează că cererea UE de cupru va crește cu peste 50% până în 2050, determinată de energia regenerabilă.

2. SALROM Baia de Fier – proiect de extracție a grafitului

Proiectul este desfășurat de Societatea Națională a Sării S.A, o companie de stat. SALROM a anunțat anul trecut în august că va depune două cereri de finanțare pentru proiecte în valoare de aproape 450 de milioane de euro, pentru valorificarea zăcămintelor naționale de grafit. Primul proiect, pentru care se solicită suma de 198,3 milioane euro se referă la extracția grafitului pentru Baterii din arealul „Baia de Fier” și implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii.

Cel de-al doilea proiect, în valoare de aproape 247 milioane de euro, are în vedere valorificarea finală a șisturilor grafitoase.

Grafitul (C) este utilizat pe scară largă în tehnologiile strategice, în special ca material primar în baterii litiu-ion pentru electromobilitate și stocarea energiei. Este esențial pentru performanța eficientă a bateriei și aplicații de mare putere. În prezent, UE este dependentă de importurile de grafit, extrăgând mai puțin de 0,1% din necesarul total. Odată cu extinderea rapidă a tehnologiilor de electromobilitate și stocare a energiei, cererea UE pentru grafit se preconizează că va atinge 480.000 de tone în 2030.

3. Verde Magnesium – proiect de extracție a magneziului

Proiectul este desfășurat de Verde Magnesium SRL, o companie în spatele căreia se află societatea americană de investiții Amerocap. Compania a anunțat, în urmă cu un an, că vrea să investească un miliard de dolari în exploatarea minieră a magneziului şi în dezvoltarea unei fabrici de magneziu metalic în România, potrivit Ziarului Financiar.

Magneziul (Mg) este cel mai ușor metal structural, oferind o rezistență ridicată, fiind ideal pentru aplicații auto, aerospațiale și de apărare. Este utilizat pe scară largă în piese de vehicule ușoare pentru a îmbunătăți eficiența și performanța combustibilului, componente de aeronave și carcase de rachetă.

Investițiile în aceste 47 de proiecte strategice sunt evaluate la 27 miliarde de euro. Cele 47 de proiecte strategice sunt localizate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România.

Potrivit Comisiei, 25 de proiecte vizează activități de extracție, 24 de procesare, 10 de reciclare și 2 de înlocuire a materiilor prime. Acestea includ mai multe proiecte care vizează materii prime pentru baterii: litiu (22 de proiecte), nichel (12), cobalt (10), mangan (7) și grafit (11).

Alte proiecte strategice care implică magneziu (1 proiect) și wolfram (3) vor contribui la dezvoltarea industriei de apărare a UE, care se bazează pe utilizarea acestor materiale.

Marcel Ciolacu a anunțat că cele trei proiecte strategice de la Gorj, Hunedoara și Bihor pentru extragerea grafitului, cuprului şi magneziului, care au fost aprobate de Comisia Europeană, se vor finanța cu 615 milioane euro. Șeful Guvernului a adăugat că aceste minerale care vor fi exploatate și vor fi folosite prioritar în energie, aviație şi industria de apărare.

„Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, la Gorj, Hunedoara și Bihor. Este vorba de trei investiții care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii. Și vorbim aici de grafit, de magneziu și de cupru. Aceste materii prime esențiale și critice sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”, a spus Marcel Ciolacu.

Ciolacu a adăugat că România a avut șapte proiecte depuse, dar au fost selectate doar cele trei proiecte.

„Automat vor duce la mii de locuri de muncă, dar și la o dezvoltare pe orizontală a întregii industrii”, a mai precizat premierul.

La rândul său, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a punctat că proiectul privind exploatarea grafitului este unul 100% românesc, realizat de Societatea Națională a Sării SA.

„Proiectul de 200 de milioane de euro al SALROM, companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei şi Digitalizării, care va asigura o exploatare de 15.000 de tone pe an de grafit, grafit care va putea fi folosit în tot ceea ce înseamnă industria de automotive, industria de apărare, pentru stocarea de energie”.

Trebuie spus că proiecte pentru exploatarea grafitului au fost acordate doar pentru România și Suedia. Cinci țări au obținut proiecte pentru procesarea grafitului.

Ministrul a oferit detalii şi despre investiția privind exploatarea de magneziu, realizată de „Verde Magnesium SRL”.

„Când vorbim despre Verde magneziu, vorbim despre o investiție de 115 milioane de euro. Vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică şi care, de asemenea, poate fi folosită şi în industria farmaceutică”, a explicat Ivan.

Proiectul din România este singurul care vizează extracția de magneziu. 

Extracția de cupru, realizată de „Euro Sun Mining Inc.”, va creşte cu 2,3% producția în materie la nivel european.

„Şi, de asemenea, cel mai mare dintre cele trei proiecte, care vine în județul Hunedoara, şi anume 300 de milioane de euro pentru extracția şi rafinarea cuprului şi a aurului din subsolul României, care va aduce, automat, o reducere a dependenței întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului faţă de importuri. În momentul de față, România depinde de importurile de cupru din state din afara UE. Odată cu acest proiect, care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat, vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ceea ce înseamnă industria prelucrătoare, cât şi o parte semnificativă din cea europeană. Vom crește cu 2,3% producția la nivel european în materie de cupru, esențial în tot ce înseamnă microconductori, în tot ce înseamnă industria automotivelor, industria aerospaţială şi apărare”, a declarat Bogdan Ivan.