Romania este in clubul UE

Adrian Severin, seful delegatiei de europarlamentari PSD in Parlamentul European, este motorul social – democratilor, la Bruxelles. El crede ca, pentru a reusi in Europa, Romania are nevoie de disciplina administrativa, oameni foarte bine calificati si o clasa politica responsabila. Adrian Severin s-a nascut in 28 martie, 1954, la Bucuresti. In anii ’90, a detinut mai multe functii imporante, in cadrul Guvernului Romaniei: ministru pentru Reforma si Relatiile cu Parlamentul (1990 – 1991), ministru al Afacerilor Externe (1996 – 1997), presedintele Agentiei Nationale de Privatizare (1991 - 1992). De asemenea, el a fost ales ca membru al Camerei Deputatilor, in toate legislaturile, din 1990 si pana in prezent. Incepand cu 2005, este membru al Curtii Internationale de Arbitraj de la Paris. Mai este membru in Curtile de Arbitraj ale Romaniei, Sloveniei si Maltei. In prezent, este europarlamentar, seful delegatiei de europarlamentari ai PSD in Parlamentul European. Reporter: Cum comentati aderarea Romaniei la UE? A fost un pas reusit pentru noi? Ce am pierdut si ce am castigat? Adrian Severin: Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a fost in mod cert un pas reusit, chiar daca romanii nu au constatat multe schimbari imediat dupa 1 ianuarie 2007. Nu cred insa ca putem vorbi in termeni de «ce am pierdut, respectiv castigat», si asta pentru ca, pe de o parte, este greu de facut o asemenea contabilizare, iar, pe de alta parte, proportia «castigurilor» este net mai mare, aparent nici nu exista dezavantaje. Cred ca cel mai mare avantaj al Romaniei, odata cu aderarea, este intrarea intr-un club care se supune acelorasi reguli in vederea realizarii unei prosperitati comune. In fond, stim cu totii ca la capitolul respectarea regulilor suntem deficitari. Rep.: Care este prestatia, per ansamblu, a europarlamentarilor romani? A. S.: Este greu de facut o analiza a prestatiei de ansamblu a europarlamentarilor romani. In plus, trebuie luptat cu o serie de mituri din Romania legat de activitatea eurodeputatilor. In primul rand, deputatii europeni sunt trimisi la Bruxelles/Strasbourg ca reprezentanti ai tuturor romanilor (avem o singura circumscriptie, nationala) si nu ai unei regiuni sau judet anume. In al doilea rand, nu se poate vorbi de o strategie comuna in randul deputatilor dintr-o anumita tara pentru ca actiunea europarlementara tine cont nu de un «grup national», ci de grupul politic din care fac parte europarlamentarii (de exemplu Grupul socialist, cel popular sau cel liberal). De aceea, in cel mai bun caz, poate exista o sincronizare intre europarlamentarii din aceeasi tara cu privire la anumite teme de maxima importanta pentru statul de origine. Iar pentru realizarea acestui lucru nu neaparat «directivele» trasate din tara de partide sunt factorul determinant, cat mai degraba constientizarea intereselor nationale. Ceea ce se poate spune insa despre prestatia de ansamblu a europarlamentarilor romani este ca, in opinia mea, acestia au reusit sa se integreze cu succes in cadrul structurilor Parlamentului European. Rep.: Stie Romania sa-si negocieze eficient statutul ei in Europa? A. S.: Nu inca, desi se vad unele incercari timide. Bineinteles, dificultati in acest sens intalneste fiecare stat nou-intrat in Uniunea Europeana, insa cred ca noi pierdem foarte mult din cauza dezorganizarii in care ne complacem. Daca administratia este disciplinata, aceasta poate imprima in mod clar ideile importante pe care oamenii politici trebuie sa le sustina. In paralel, totodata, trebuie sa ridicam si standardele clasei politice romanesti, care, din pacate, a constituit o dezamagire perpetua pentru romani in ultimii 18 ani. Rep.: Ce lipseste Romaniei pentru a deveni o forta in Europa? A. S.: Cred ca lucrurile care ne lipsesc sunt: oamenii foarte bine calificati – multi dintre ei, luand, dezamagiti, calea diasporei - disciplina administrativa, respectiv o clasa politica responsabila. Daca reusim sa complinim aceste lipsuri sau sa le facem sa dispara, vom reusi sa constientizam si sa urmarim mai bine interesele nationale, astfel devenind, in timp, dar de o maniera sustenabila, o forta in Europa. Rep.: Cum vedeti extinderea UE, pe viitor ? Spre exemplu, chiar Kosovo si-a anuntat intentia de a adera? A. S.: Mai multe state din Balcanii de Vest si din vecinatatea estica a Uniunii si-au exprimat in ultimii ani dorinta de a adera la Uniunea Europeana. Acest lucru nu inseamna insa ca aderarea lor (cu exceptia notabila a Croatiei) va avea loc prea curand, pana in prima jumatate a urmatorului deceniu. Este vorba atat de gradul de pregatire al acestor state cat si de „pregatirea” Uniunii pentru a primi noi tari membre, in conditiile existentei, in opinia publica europeana, a unei «oboseli a extinderii». Rep.: Cum se vede Romania din Bruxelles? A. S.: Depinde foarte mult «cine se uita»: institutiile europene – Parlamentul, Comisia, Consiliul - cei din sectorul privat bruxellez (oamenii de afaceri) sau europenii de rand. Cred ca pot vorbi din perspectiva Parlamentului European, unde Romania are parte de o dubla perceptie: pozitiva, prin activitatea eurodeputatilor, respectiv periodic negativa, prin neregulile de care aud oficialii europeni. Rep.: Care sunt atuurile romanilor in fata vesticilor? A. S.: Cred ca avem doua mari atuuri: inventivitatea – o trasatura care ne «urmareste» de-a lungul secolelor, exprimata prin conotatia pozitiva a expresiei «romanul tot se descurca» - respectiv entuziasmul, de care multi in Occident nu mai dau dovada, vizavi de constructia europeana si nu numai. Rep.: Care este cel mai important proiect pe care l-ati sustinut de cand sunteti europarlamentar? A. S.: Sunt mai multe proiecte importante, atat pentru Europa cat si pentru romani. Pentru a da doar cateva exemple, am fost anul trecut co-raportor in dosarul repartitiei locurilor in Parlamentul European, sunt presedintele Delegatiei PE pentru relatiile cu Ucraina, participand activ la conturarea politicii UE fata de aceasta tara. De asemenea, am luat pozitie in PE in dosarul Kosovo prezentand viziunea romaneasca, si, foarte important, am reusit sa creez, alaturi de colegii mei social-democrati din forul de la Bruxelles/Strasbourg, o voce puternica impotriva abuzurilor in criza din noiembrie legata de cetatenii romani din Italia. Rep.: Cum vedeti rezolvarea problemei relatiilor cu Ucraina si redeschiderea punctelor de trecere a frontierei (spre ex. Podul Istoric de la Sighetu Marmatiei)? Maramuresul este un judet aflat la granita UE. Se poate aborda aceasta problema in Parlamentul European? A. S.: Cheia rezolvarii problemelor din relatia cu Ucraina sta atat in abordarea bilaterala cat si in noua calitate a Romaniei de stat membru UE. Am mentionat acest lucru pentru ca, in problema punctelor de trecere a frontierei, autoritatile romane trebuie sa tina cont si de faptul ca suntem granita estica a Uniunii, deci trebuie sa ne consultam cu partenerii europeni in materie. Aceasta problema poate fi semnalata in Parlamentul European – un deputat poate ridica aceasta chestiune - dar nu acest for este cel decizional, institutiile europene cu caracter executiv ale Uniunii – Comisia si Consiliul - fiind mai degraba competente, in paralel cu autoritatile nationale. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro