Românce care au rămas în istorie

Nadia Comăneci
Prima gimnastă din lume care a reuşit să obţină nota 10. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.
La vârsta de 13 ani, primul
succes major al Nadiei a fost câștigarea a trei medalii de aur și una de argint la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. În același an, agenția de știri Associated Press a numit-o „Atleta Anului”.

La 14 ani, Nadia a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol).
 

Sarmiza Bilcescu

A fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept. A fost căsătorită cu inginerul Constantin Alimănișteanu.
 

Ana Aslan
A fost medic specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 - 1988). A evidențiat im­portanța procainei în ameliorarea tulbură­rilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geria­trie, sub numele de Gerovital. Numeroase persona­lități in­terna­ționale au urmat tratament cu Gerovital: Josif Broz Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polo­vrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producția industrială în 1980.
 

Ella Negruzzi
După mai multe procese care au durat aproape șase ani, Ella Negruzzi a devenit prima femeie avocat din Romania. A profesat ca avocat în Baroul Covurlui - Galați și, din 1919, în Baroul București. S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociației „Emanciparea femeii”, al cărei președinte a fost. Asociația fondată de ea a urmărit emanciparea femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Și-a concentrat atenția asupra femeilor de la sate, inițiind cercuri culturale și fondând cămine culturale, unde a arătat sătencelor cum să-și organizeze gospodăria și cum să-și educe copiii.

Elena Caragiani - Stoienescu
A fost prima femeie aviator din România. În anul 1913, își ia licența în drept, devenind una dintre primele femei din România licențiată în științe juridice. Deoarece autoritățile române nu i-au admis să zboare, Elena Caragiani pleacă în Franța și devine primul corespondent de război din lume, care scrie „reportaje din avion”. Ulterior, face o deplasare în America, pentru a participa la survolarea oceanului, alături de piloții americani (26 februarie 1914). Revenită în țară în 1916, deși autoritățile române nu i-au admis să zboare ca pilot, au acceptat-o ca infirmier la Iași și, ulterior, la Tecuci. Fără să mai aștepte sfârșitul războiului, se hotărăște să plece iar în Franța, pentru a-și relua carie­ra de reporter, unde se căsătorește cu avocatul Virgil Stoenescu și se stabilește la Paris. Când se îmbolnăvește de tuberculoză, revine în țară unde își află sfârșitul. Este înmormântată într-o criptă la Cimitirul Bellu.

Elena Văcărescu

A fost scriitoare, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A avut o bogată activitate politică și literară la Paris. În perioada Primului Război Mondial, Elena Văcărescu a militat pentru realizarea Marii Uniri de la 1918. Începând din anul 1919, este numită de către regele României secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor pentru o perioadă de douăzeci de ani. Pentru meritele sale, guvernul francez îi decernează ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare. Ca urmare, în anul 1925, Elena Văcărescu devine membru de onoare al Academiei Române, ea fiind prima femeie din România care a beneficiat de acest titlu. Moare la Paris, la 17 februarie 1947, și este înhumată în cripta familiei Văcăreștilor din cimitirul Bellu. Ea a lăsat moștenire Academiei Române, prin testament, majoritatea averii Văcăreștilor.
 

Elisa Leonida Zamfirescu

A fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Ge­nerale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, prima femeie inginer din lume.

Maria Rosetti

A fost prima femeie gazetar din România, în epoca în care această meserie era dedicată exclusiv bărbaţilor. Maria Rosetti este şi o figură centrală a celor întâmplate în perioada Revoluţiei de la 1848, devenind unul din simbolurile istoriei noastre, după ce a apărat idealurile naţionale alături de soţul ei, C.A. Rosetti, membru fondator al Academiei Române, jurnalist, revoluţionar şi fondator al Partidului Naţional Liberal, membru al marii familii de boieri Rosetti.
 

Sofia Ionescu - Ogrezeanu
Sofia Ionescu-Ogrezeanu  a fost prima femeie neurochirurg din lume. A studiat la Facultatea de Medicină din Bucureşti, specialitatea neurochirurgie• 1944 – este prima femeie din lume care realizează o operaţie pe creier. A fost și profesor universitar şi membru emerit al Aca­demiei de Ştiinţe Medicale.

Virginia Andreescu Haret
Prima femeie arhitect din lume, nepoata marelui pictor peisagist Ioan Andreescu.  Studiază la Şcoala Superioară de Arhitectură şi Belle – Arte. Este prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general.  A reprezentat România la numeroase congrese internaţionale. Printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai”, Biserica „Sf. Treime”, una din cele mai mari din Bucureşti, primele blocuri din beton armat, cinematograful Parc din staţiunea Govora.

Hariclea Darclée
Cea care a dominat scena lirică mondială vreme de trei decenii, la finalul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, în plină efervescenţă culturală a Belle Epoque. Ea a fost numită „privighetoarea Carpaţilor”, „privighetoarea adorată”, „măiastra pasăre de basm”, „vocea începutului de secol”, „cea mai mare cântăreaţă a zilelor noastre”, iar Enciclopedia dello Spettacolo a desemnat-o „cea mai mare cântăreaţă a lumii timp de 25 de ani”.

Florica Bagdasar
A fost medic, cu specialitatea neuropsihiatrie infantilă și prima femeie ministru
din România, la Ministerul Sănătății,
în perioada 1946–1948.