Romaltyn renaşte din cenuşa păsării Phoenix

La mijlocul săptămânii trecute, noua conducere a societăţii Romaltyn Mining a fost prezentă în Baia Mare la o întâlnire cu primarul Cătălin Cherecheş, consilierii locali, cei de la Mediu, organizaţii ecologiste, închipuite sau reale, specialişti în geologie şi minerit, presa băimăreană. Dezbaterea a durat aproape trei ore şi a fost interesantă, mai ales că noul acţionar al societăţii, Ion Sturza, s-a dovedit a fi un interlocutor deschis, franc cu un accent moldovenesc, care l-a făcut simpatic. Au fost discuţii pe subiect, dar şi derapaje din partea celor care consideră că ecologia înseamnă să nu produci nimic, eventual scoţi aur prin bătăile aripilor de fluturi albaştri şi oftaturile soţiilor de ortaci şomeri, ce îşi pierd timpul prin lăcaşurile de cultură ale oraşului.

În prima parte a dezbaterii, primarul Cătălin Cherecheş a expus un punct de vedere corect, respectiv, a cerut celor de la Romaltyn să expună în faţa consilierilor toate „secretele”, noii structuri de acţionariat, ce intenţionează să se realizeze, care este stadiul demersurilor societăţii, care ar fi beneficiile comunităţii, dar mai ales dacă activitatea de la Romaltyn are efecte negative asupra sănătăţii băimărenilor. Primarul a fost şi critic, dar a cerut şi opinia investitorului, care a cumpărat 49% din acţiunile Romaltyn, respectiv, Ion Sturza.

„Am dorit să facem această întâlnire pentru a afla din partea proprietarilor societăţii Romaltyn care sunt intenţiile cu privire la această investiţie preluată de dânşii şi, având în vedere toate discuţiile de-a lungul timpului, având în vedere, la un moment dat, poziţia opiniei publice băimărene faţă de aceste aspecte, trebuie să aflăm adevărul. E de ştiut că municipiul Baia Mare nu este o autoritate care să reglementeze din punct de vedere al mediului activităţile. Aici sunt alte entităţi care pot să certifice dacă o anumită activitate se încadrează, sau nu, în normele de mediu. De aceea, aceste instituţii vor trebui să îşi dea avizele, acordurile în cazul în care se va constata că o astfel de activitate este potrivită pentru municipiul Baia Mare. Dacă vor exista aceste avize, vom fi oarecum obligaţi să dăm avizul de funcţionare. Pe de altă parte, nu vom accepta abordarea pe care Romaltyn-ul a avut-o în trecut, nu vom accepta politica „pumnului în gură” băgat autorităţii locale şi băimărenilor şi cred că o anumită doză de comunicare şi transparenţă este bine venită”, a spus primarul de Baia Mare.

Ion Sturza a vorbit despre proiectul Romaltyn, despre dorinţa de a duce acest proiect la capăt, respectând legislaţia românească, europeană. Omul de afaceri a menţionat că este român, că are afaceri în România şi în alte 17 ţări de pe toate continentele. A subliniat faptul că prima măsură pe care a     luat-o după preluarea conducerii afacerii a fost de a renunţa la consultanţii străini şi de a angaja specialişti din Baia Mare. El consideră că forţa de muncă trebuie să fie din zonă, a şi găsit muncitori, specialişti de care a vorbit la modul laudativ.

„Cine suntem noi? Romaltyn are doi acţionari. Cel cu 51%, un acţionar kazac, o firmă care este listată pe Bursa de la Londra şi care a făcut public această achiziţie. 49% din acţiuni sunt deţinute de Fondul de Investiţii Fribourg, al cărui beneficiar sunt eu, Ion Sturza. În afară de aceste 49% de procente, conform înţelegerilor făcute, avem controlul operaţional, adică ne ocupăm de proiectul Romaltyn”, a spus Sturza.

Omul de afaceri român a mai spus că la momentul iniţial al discuţiilor pentru a prelua afacerea a simţit ceea ce probabil simt majoritatea românilor, „parcă mi-a turnat cineva cianură în cafea”, influenţă după accidentul din 2000, dar a insistat să vadă proiectul, a vorbit cu specialiştii băimăreni şi a trecut peste momentul iniţial. Ion Sturza a venit în Baia Mare hotărât să ducă proiectul la capăt. Adică el crede în el şi în soluţia pe care Romaltyn o propune autorităţilor de mediu, administraţiei, băimărenilor. Sturza a fost elegant, nu a răspuns unor excese de zel din partea unora.

După prezentarea punctelor tehnice din proiect s-a trecut la discuţii. Au vorbit cei de la Mediu, consilieri locali, ziarişti, ecologişti. A vorbit viceprimarul Istvan Ludescher.

Acesta a adus în discuţie un aspect oarecum inedit. El a aspus că în urma accidentului din 2000 a urmat un proces cu statul Ungar şi că ar exista o hotărâre judecătorească prin care societatea din Baia Mare ar fi obligată să prelucreze doar o anumită cantitate de steril pe zi. Şi primarul de Baia Mare a insistat pe acest subiect, respectiv dacă cei de acum ştiu de vreo astfel de hotărâre. Conducerea Romaltyn a afirmat că nu au cunoştinţă de aşa ceva, dar că se vor interesa. Din păcate, din sală, cei zeloşi au cerut ca „acum” să scoată acte, dovezi cum că nu este aşa.

Una peste alta, Romaltyn a spus că nu doreşte să facă decât ceea ce este în spiritul şi litera legii. Nu vor să prelucreze decât cele 8,5 milioane de tone de steril pe care le au în proprietate, respectiv Iazul de decantare de la Flotaţia Centrală. Exploatarea ar dura cinci ani, după care fabrica ar fi dezmembrată, iar terenurile ar fi ecologizate, redându-se circuitului public peste o sută de hectare de teren.

Sturza a mai spus că a preluat afacerea cu datorii cu tot, fără a preciza cuantumul acestora, că până la momentul în care se va solicita avizul de mediu se vor investi, în total 40 de milioane de dolari în modernizarea fabricii de retratare a sterilului.

Hai-hui în şi pe lângă Uzina de aur!

Pentru a demonstra că transparenţa noilor acţionari nu este doar o vorbă, presa băimăreană a fost invitată la un tur prin uzină şi la iazurile de decantare, pe firul de conducte şi la staţia de tratare a apei, o investiţie de 1,5 milioane USD. Microbuzul pus la dispoziţia presei a plecat spre iazul de la Flotaţia Centrală, cel care va fi prelucrat. Ziariştii s-au urcat pe construcţiile mai înalte, cu echipament de protecţie, pentru a vedea panorama selenară a celei mai mari zone de poluare pentru Baia Mare, în aer şi sol, în pânza freatică.

De menţionat că aici nu se va folosi cianură, ci doar apă, iar tulbureala produsă se va transporta prin conductele aflate într-un proces de reînnoire, la Uzina de retratare. Conductele folosite au o grosime de 12 milimetri, faţă de patru mm înainte, cele mai groase conducte care s-au folosit vreodată pe aceste meleaguri. Am ajuns la Uzină, unde se făceau în interior şi exterior, lucrări de întreţinere. Panorama este incredibilă de pe tancurile mari în care va ajunge produsul ce va fi cianurat.

Din Uzină, pe firul de conducte, am ajuns la Iazul Aurul, acolo unde se va depune apa cu sterilul rezidual, dar cu o concentraţie de cianură de sub 10 g/l. Am vizitat Iazul Aurul, cel mai modern din ţară, singurul care are o folie sub iaz pentru impermeabilizare. Folia are un milimetru şi rezistă, chiar dacă iazul va fi finalizat. La acest moment acesta nu poate fi închis, deoarece este cam la 30% din capacitatea de umplere.

După prelucrarea Iazului de la Flotaţia Centrală, va fi plin, se va putea închide, ecologiza, aşa cum nu mai există un iaz în România. Din păcate, lângă iazul Aurul se găseşte iazul Remin, o bombă ecologică, un iaz neizolat, din care se scurg tot felul de substanţe. Alo! Ecologiştii de serviciu!

Am fost şi la staţia de tratare a apei, o apă care se poate deversa în emisar fără probleme, fiind apă potabilă. Această staţie de tratare a apelor uzate este mândria societăţii şi chiar dacă miroase a hipoclorit în incintă, totul este automatizat, condus pe calculator. Am plecat spre oraş după câteva ore prin fabrica de aur. Intrarea în Baia Mare a părut stranie. Am constatat brusc că avem un oraş frumos, curat, luminos, prietenos, animat şi pentru care merită să luptăm!

Situaţia actuală a proiectului

Romaltyn Mining a realizat investiţii pentru creşterea siguranţei în exploatare a Iazului Aurul şi a Uzinei de Retratare a Sterilelor şi pentru reducerea concentraţiei de cianură din tulbureala depusă în Iazul Aurul, astfel încât apa evacuată în emisar să se încadreze în normativele în vigoare, respectiv NTPA 001.

Fluxul tehnologic, precum şi modul de exploatare a Iazului Aurul au fost îmbunătăţite semnificativ. Aceste optimizări au fost realizate pentru a se elimina definitiv posibilitatea producerii unui accident similar celui din anul 2000. În viitor, tulbureala va pleca din Uzina de Retratare a Sterilelor cu un conţinut redus de cianură (sub 10 mg/l) ceea ce va garanta, în Iazul Aurul, concentraţii mult sub cele existente înainte de 2006, când acestea se situau la valori de 200-300 mg/l. Parametrii calitativi ai apelor reziduale din Iazul Aurul se vor încadra în limitele stipulate de normele europene şi din România. În acest sens s-au realizat următoarele:

• - Instalaţia de distrugere a cianurii din tulbureala rezultată în urma procesării este amplasată în incinta uzinei. Această instalaţie foloseşte procedeul INCO (SO2-Aer), recunoscut ca fiind cel mai eficient pe plan mondial. ,,Distrugătorul de cianură” va reduce concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid la cel mai mic nivel posibil, prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Pentru realizarea acestei investiţii s-au cheltuit peste 1,5 mil USD.
•  
• - Controlul, comanda şi monitorizarea fluxului tehnologic şi dozarea reactivilor se vor face automat.
•  
• - S-au extins bazinele de retenţie ale tancurilor CIL pentru preluarea eventualelor scurgeri de tulbureală.
•  
• - S-a schimbat regimul de exploatare a Iazului Aurul, în sensul că se va lucra cu un volum de apă în iaz de 150.000-200.000 mc, faţă de anii anteriori când s-a folosit un volum de două ori mai mare. Acest fapt garantează o plajă minimă de 20 m, ceea ce elimină posibilitatea de rupere a digului de coronament.
•  
• - Staţia de epurare a apei pe Iazul Aurul reprezintă cea mai importantă investiţie a Romaltyn Mining. Această investiţie garantează că apele reziduale care se vor evacua în emisar se încadrează în parametrii calitativi impuşi de normativele în vigoare, respectiv NTPA 001. Costul acestei investiţii se ridică la 6,5 mil USD.

Romaltyn Mining respectă în totalitate prevederile Legii Minelor, conform cărora ,,este obligaţia şi răspunderea persoanelor fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi miniere pe bază de licenţă ori permis de exploatare, să asigure fondurile financiare necesare refacerii mediului”. Astfel, conform prevederilor licenţei de exploatare, ,,garanţia bancară pentru refacerea mediului se constituie anual, în prima lună a perioadei la care se referă”. Această garanţie, constituită de Romaltyn Mining, reprezintă la ora actuală aproximativ 1 milion USD. Valoarea garanţiei va creşte din momentul funcţionării uzinei. Romaltyn Mining a hotărât să devină semnatar al Codului Internaţional de Management al Cianurii, care va fi implementat după finalizarea investiţiilor tehnologice şi de mediu. Pentru optimizarea procesului tehnologic s-a apelat la serviciile unor societăţi de consultanţă de prestigiu pe plan mondial.

Romaltyn Mining se află în procedură de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu, în acest sens fiind depuse toate documentaţiile necesare la autoritatea competentă de reglementare.

Activităţile Romaltyn Mining se desfăşoară pe trei amplasamente diferite (Iazul Central, Uzina de Retratare a Sterilelor şi Iazul de decantare Aurul) situate în zona Baia Mare.Obiectivele principale ale proiectului sunt rezolvarea unei probleme de poluare din zona Baia Mare, prin reciclarea a 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere (steril) depozitate pe Iazul Central şi extracţia metalelor preţioase (aur şi argint) din acest steril.

În prezent, aceste resurse poluează grav mediul, fie prin disiparea în aer a prafului care conţine reziduuri toxice, fie prin infiltrarea în pânză freatică.

Întregul volum de produs rezidual minier din Iazul Central va fi prelucrat până când suprafaţa acestuia va fi complet curăţată. De asemenea, Romaltyn Mining se va ocupa de ecologizarea amplasamentului uzinei şi a tuturor terenurilor utilizate în procesul de producţie, inclusiv Iazul Central, în vederea reintegrării acestora în Planul Urbanistic General. Suprafaţa totală a acestor terenuri se ridică la aprox. 165 ha.

- rezolvarea unei probleme de poluare din zona Baia Mare, prin reciclarea a 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere

- perioada de activitate efectivă este estimată la 5 ani

- crearea a aprox. 200 de locuri de muncă directe şi aprox. 500 de locuri de muncă indirecte

- investiţii de aprox. 22 milioane USD în perioada 2007-2012

- valoarea totală a investiţiilor se va ridica la aprox. 40 milioane USD

- contribuţii de aprox. 18 milioane USD la bugetul de stat şi la bugetele fondurilor speciale

- ecologizarea amplasamentelor, reprezentând în total aprox. 165 ha de terenuri

- ulterior ecologizării terenurilor, se asigură fondurile necesare monitorizării amplasamentelor pe o durată de 30 ani

- monitorizare generală a activităţii 24/7

- desfăşurarea activităţii în concordanţă strictă cu normele Comunităţii Europene şi cu legislaţia naţională.

Uzina de Retratare a Sterilelor Baia Mare a fost pusă în funcţiune în aprilie 1999, dispunând de toate avizele, acordurile şi autorizaţiile prevăzute de lege. Dreptul de exploatare a sterilului depozitat în cele două iazuri (Iazul Meda şi Iazul Central) a fost obţinut prin Licenţa de Concesiune pentru Exploatare nr. 1 din 1998, acordată de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 437/1999. Prin Actul Adiţional nr. 6 din data de 06.07.2012, valabilitatea Licenţei de concesiune pentru exploatare nr. 1 / 1998 a fost prelungită cu 5 ani.

Uzina are o capacitate de prelucrare de 2 milioane tone materii prime pe an şi utilizează, în condiţii stricte, procedeul de extracţie a metalelor preţioase prin dizolvare cu cianură şi absorbţie pe cărbune activ (Carbon in Pulp - Carbon in Leach), în urma căruia rezultă un steril (deşeu minier) final. Prin aplicarea tehnologiei de decianurare, acest steril final are un conţinut redus de cianură şi este depus în Iazul Aurul, situat la 6 km vest de Uzina de Prelucrare.