ROMALTYN / Efectul Aurul: legislatie stricta

Efectele accidentelor similare celui de la Baia Mare au produs un impact major asupra legislatiei comunitare, dar si internationale, in domeniul reglementarilor activitatilor miniere. Accidentele similare celui din Baia Mare, din anul 2000, au reprezentat un moment de cotitura in legislatia comunitara si internationala. Normele stricte si codurile adoptate in ultimii 10 ani fac practic imposibila repetarea unor astfel de evenimente. La nivel national, imediat dupa accidentul de la Iazul Aurul au fost revizuite normele tehnice de supraveghere a comportarii in timp a iazurilor de decantare si s-a reglementat necesitatea obtinerii autorizatiei de functionare in siguranta a acestora. Sectorul minier a fost nevoit sa faca o evaluare a starii tuturor iazurilor de decantare si sa implementeze masuri de cresterea sigurantei in exploatare, dar si de intretinere a iazurilor inactive. Directiva Seveso II a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore, in care sunt implicate substante periculoase, la fel si Directiva Seveso III prin HG 804/2007. Romania a transpus in legislatia nationala si alte directive de mediu, ca Directiva 2004/35/CE din 21 aprilie 2004 privind raspunderea de mediu pentru prevenirea si repararea prejudiciului de mediu, care, in principiu, stipuleaza ca operatorul care a provocat o poluare a apei, a zonelor protejate si a solului este obligat sa suporte costurile de remediere a mediului, indiferent de culpa – principiul „raspunderii obiective de mediu” si Directiva Europeana privind Deseurile Miniere. In acelasi timp, in mai 2000 a aparut ideea infiintarii unui Institut de Management al Cianurii, cu sediul la Washington. Acest Institut este creat special pentru a monitoriza implementarea corecta a „Codului International de Management al Cianurii pentru productie, transport si utilizare a cianurii in productia de aur”, care a fost elaborat de un comitet international, sub indrumarea Programului de Mediu al Natiunilor Unite. (www.cyanidecode.org). Acest cod include cele mai bune practici pentru managementul cianurii si vizeaza: productia; transportul; manipularea si depozitarea; etapele operationale si de inchidere a exploatarii; siguranta muncitorilor; raspuns la situatii de urgenta; instruire; consultarea si informarea publicului *Asa cum a subliniat Comisia in Comunicarea sa cu privire la Operarea Sigura a Activitatilor Miniere: „Trebuie precizat ca utilizarea cianurii este in prezent metoda preferata pentru prelucrarea minereurilor aurifere, din motive de mediu si economice, si este o practica comuna la nivel mondial” (COM(2006)664 final). * Directiva UE privind managementul deseurilor miniere (2006/21/CE) din martie 2006, transpusa in legislatia nationala prin HG 856/2008, permite utilizarea cianurii, stabilind limite stricte pentru concentratiile de cianura in iazurile de decantare. Aceasta Directiva stabileste concentratiile maxime de cianura in iazurile de decantare, concentratii care scad pentru minele existente de la 50ppm, pana in mai 2008, la 20 ppm pana in mai 2013 si la 10ppm pana in mai 2018. Pentru minele noi, concentratiile maxime sunt de 10ppm incepand cu mai 2008. Uniunea Europeana a adoptat astfel limitele cele mai stricte din lume privind concentratiile de cianura in iazurile de decantare. * Directiva UE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC – 96/61/CE), transpusa in legislatia nationala prin HG 152/2005 defineste conceptul de „cea mai buna tehnica disponibila (BAT)”. Productia de cianura este reglementata de documentul BAT aferent, la rubrica substante chimice anorganice. Mai mult, productia de cianati si izocianati este reglementata tot de Directiva IPPC, care impune implementarea BAT si stabileste limite pentru emisiile de cianura in aer si apa. In plus, un document BAT privind gestionarea sterilului de procesare si a rocii sterile in industria miniera, inclusiv lesierea aurului cu cianura, a fost elaborat sub umbrela Directivei privind deseurile miniere. Acest document BAT prevede distrugerea cianurii in unitatea de procesare si masuri de protectie pentru prevenirea scurgerilor din iazurile de decantare. * CEN (organismul european de standardizare) dezvolta in prezent un standard European privind monitorizarea si masurarea cianurii, care va fi aplicabil tuturor minelor de aur din Europa. Acesta este primul standard de acest gen din lume. * Toate minele de aur trebuie sa se conformeze in totalitate cu Directiva cadru privind apele (WFD – Water Framework Directive) si Directiva subsidiara privind apele subterane, care prevad ca corpurile de apa de suprafata si subterane sa atinga un „bun regim chimic” pana in 2015. Cianurile sunt listate in Anexa VIII la WFD ca poluanti principali. * Potrivit Registrului European privind emiterea si transferul poluantilor, toti producatorii de cianati si izocianati, si toate instalatiile miniere >25 ha trebuie sa raporteze public toate emisiile de cianura in aer, sol sau apa. * Potrivit Regulamentului REACH, un dosar complet de inregistrare pentru cianuri va fi depus la ECHA (Agentia Europeana pentru Substante Chimice) in 2010, dosar in care se vor recomanda masuri actualizate de management al riscurilor pentru importul, productia, utilizarea si eliminarea cianurilor. Evaluarea securitatii chimice aferenta va include utilizarea cianurilor in industria de extractie a aurului.