Roma – tot mai aproape de noi

Scriitorul Nicoară Mihali a scos recent din tipar o nouă ediție a revistei „Roma”. Este vorba de trei volume, care reunesc numerele 7, 8 , 9, 10 și 11, în total aproape o mie de pagini, cu un colectiv de redacție care cuprinde profesori universitari, filosofi, scriitori, artiști plastici, psihologi, traducători, filologi.

Mircea CRIȘAN

Acum patru ani
s-a concretizat pentru prima dată în peisajul revuistic românesc o revistă de cultură și educație, care vorbește despre dias­pora românească și Mara­mureș. Revista Roma este condusă de scriitorul
Nicoară Mihali, care crede că „renașterea lumii va veni tot prin cultură”, la fel cum s-a întâmplat în Evul Mediu, când a apărut Renașterea italiană.
Revista Roma nu are o apariție exactă, este mai degrabă un anuar de cultură, care, tocmai pentru faptul că pune accent pe calitatea articolelor și își caută cu grijă colaboratorii, apare doar în momentul în care toate tematicile propuse de revistă sunt acoperite.
Merită să amintim faptul că în colectivul de redacție se găsesc doi profesori universitari de calibru: prof. univ. Ioan Chirilă de la Cluj (unul dintre cei mai de seamă profesori de teologie ortodoxă din România) și prof. univ. dr. Ingazio Buttitta de la Universitatea de studii din Palermo (un strălucit antropolog care a găsit asemănări între viața țăranilor din Sicilia și cei din Maramureș și Oaș).

Recent, au ieșit de sub tipar trei volume ale Revistei Roma, care reunesc numerele 7, 8, 9, 10 și 11. Ilustrația coperților este semnată de fotograful Silviu Gheție, care a luat numeroase premii internaționale. Pe parcursul celor aproape o mie de pagini, pot fi lecturate articole semnate de istoricul Viorel Ciubotea, filosoful Dorel Igna (stabilit în Italia), regizorul Marcel Țop (stabilit în Grecia), profesorul de filosofie Ștefan Petra din Cluj și profesorul de filosofie Ioan Țiplea din Baia Mare, artistul Ioan Marchiș, arhitectul Alexandru Baboș stabilit în Norvegia, care a trimis un amplu material despre arhitectura bisericilor de lemn din Ma­ramureș, Nicu Ciobanu – scriitor din Voievodina, care vorbește des­pre soarta românilor din Valea Timocului.

De asemenea, în aceste volume este publicat un amplu fragment din romanul „Clepsidra lui Ovidiu”, semnat de scriitorul Mirel Taloș, vicepreședintele Institutului Cultural Român. Unul dintre reportajele substanțiale din revistă se numește „Pe urmele conchistadorilor în America de Sud” și este semnat de către Radu
Titircă, nepotul lui Gavrilă Ștri­fun­dă, cel căruia i se datorează faptul că, în prezent, Mara­mu­reșul nu este alipit Ucrainei. Preotul doctor Ioan Alexandru Mizgan publică un material despre diver­gențele dintre Constantinopol și Roma până la Marea Schismă din 1054. Iar materialul profesorului universitar Ioan Chirilă vor­beș­te despre Neagoe Basarab, „Un mo­del al principelui – învățatul învă­ță­tor după cinci secole”.

La rubrica psihologie, un material extrem de interesant este semnat de profesorul Gheorghe Sas, care vorbește despre tatăl în accep­țiu­nea fiului în opera lui Alexandru Ivasiuc și nevoia de tată în opera lui Marin Preda.

La rubrica literatură, Eracle Titircă semnează un amplu material de memorialistică în care descrie prietenia lui cu filosoful Lucian Blaga. În lumea cabaliștilor creștini din Renaștere ne introduce filosoful Viorel Igna, care, alături de Pico della Mirandola, face o incursiune în textul original al Bibliei, care provine din limba coptă. Pe această linie aduce materiale interesante și profesorul Ștefan Marinca stabilit în Germania.
Unul dintre editorialele revistei, semnat de redactorul-șef al acesteia, scriitorul Nicoară Mihali, se intitulează „Se înmulțesc cyborgii”: „nimeni din jurul meu nu-și poate imagina cum arată un laborator în care se nasc în fiecare cyborgii planetei și iată-mă ajuns la un mare impas, sunt preocupat să descopăr cum va arăta noua generație. M-am ferit mereu să scriu literatură sience fiction. În curând, navele spațiale vor depăși viteza luminii, iar armele cu laser se vor folosi în masă. Tehnologia viitorului vrea să schimbe omul. Acesta va fi înlocuit cu un cyborg veșnic tânăr care nu se mai reproduce și nu are sexualitate. Cyborgul nu va fi niciodată trist, va avea dorințe și emoții greu de imaginat și va putea ajunge violent și răzbunător, ca un Hamlet pentru un public neanderthalian. Corporațiile au ocupat ținutul din apropierea mea și, pe o rază de câțiva kilometri, au început să ridice clădiri, să-și înconjure proprietatea cu sârmă ghimpată, să asfalteze drumul până în fața sălii de nunți”.

Cele trei volume ale Revistei „Roma” vor ajunge în curând în cel puțin 20 de biblioteci comunale ale județului Maramureș, în peste 40 de biblioteci școlare, în numeroase biblioteci județene și la sediile ICR din Veneția și Roma și în comunitățile de români din diaspora. Tirajul nu este foarte mare, pentru că această revistă nu beneficiază de sprijinul financiar al vreunei instituții publice, ci este mai degrabă o ambiție proprie a scriitorului Nicoară Mihali și a oamenilor de cultură din generația sa. Cei care vor să intre în posesia acestor volume îl pot contacta direct pe redactorul-șef al revistei.