Rohina de pe Ronisoara

Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Desi n-are multe muzee, monumente istorice sau mesteri populari, Rona de Jos este una dintre destinatiile turistice preferate mai ales de turistii straini. In schimb, are un „patrimoniu\" de o valoare incontestabila² oameni ospitalieri, harnici si gospodari. Rona de Jos este una dintre comunele maramuresene care au inteles ca turismul poate fi o axa de dezvoltare eligibila in perioada urmatoare. Desi n-are biserici si manastiri ca Barsana, n-are monumente inedite ca Sapanta si nici muzee celebre ca Sighetul, comuna de pe malul Ronisoarei a reusit sa-si creeze deja o retea turistica de succes. In localitate exista deja 13 pensiuni care atrag anual sute de turisti. Primarul Ioan Herbil spune ca secretul succesului il reprezinta oamenii. Rohnenii sunt oameni primitori, harnici, prietenosi si gospodari. Iar asta se vede imediat ce treci de zona „La Varf\", adica intrarea in sat. Case ingrijite, cladiri renovate, biserici mari, lucrari in desfasurare. Ioan Herbil e unul dintre cei mai tineri primari maramureseni. Conduce localitatea din 1996, dar lucreaza in cadrul primariei din 1990. Cunoaste toate problemele localitatii si pe cele mai multe le-a si rezolvat. A extins si modernizat reteaua de alimentare cu apa, are un proiect pentru realizarea retelei de canalizare si a unei statii de epurare, a renovat cele mai importante cladiri din localitate, a organizat cateva evenimente culturale si sprijina ansamblul de copii „Ronisoara\", a gandit un proiect pentru a dezvolta un fel de cartier rezidential... Prima atesatare documentara a comunei dateaza din 1360, cand Rona de Sus si Rona de Jos sunt amintite ca doua mosii romanesti ale parintilor lui Lodomer, nobili de Sapanta. Insa localitatea se pare ca exista de mai demult. Intrucat minele de sare de la Costiui au fost exploatate inca din perioada romanilor, sigur localitatile din apropiere² Rona de Jos, Craciunesti si Sighetul Marmatiei au fost locuite inca de pe atunci. In 1972, in timp ce muncitorii sapau santuri pentru conductele de apa, s-au descoperit depozite de bronzuri in Craciunesti, la 3 kilometri de Rona de Jos. Rona de Jos este una dintre putinele comune maramuresene care au scapat de „raiul colectivei\". Cum? Prin atitudinea hotarata a familiilor. Cand echipele de activisti de partid se adresau barbatilor, acestia motivau ca sotia nu vrea sa semneze inscrierea in CAP si ei nu vor sa divorteze, iar cand se adresau femeilor, acestea spuneau ca nu vor barbatii. Inca de atunci „rohnenii\" au cautat solutii care sa le aduca „zoroboace\" (castiguri, n.red). Asa ca, formau echipe de muncitori si plecau la munca pe diferite santiere din tara, mai ales la sapat de fundatii pentru blocurile din diferite orase. Astazi, metodele nu s-au schimbat prea mult, doar ca „santierele patriei comuniste\" au fost inlocuite cu santierele din tarile europene. Din cei 2.250 de locuitori ai comunei, circa 350 de rohneni sunt plecati la munca in strainatate, cei mai multi in constructii. Primarul Ioan Herbil spune ca „ei au ridicat comuna. Muncesc in strainatate, dar investesc aici\". Drept dovada sta numarul mare de case recent construite. Tocmai de aceea, primarul s-a gandit sa rezolve problema utilitatilor pentru o zona cu potential de dezvoltare² „Se numeste Dupa Ses. Acolo exista deja vreo 10 case noi si cred ca in anii urmatori vor fi vreo 50. De aceea vreau sa extind reteaua de alimentare cu energie electrica, ca sa creez conditii in zona\". Lista de planuri si realizari a lui Herbil nu se opreste aici. Din 1996, de cand e primar, Herbil si-a desfasurat activitatea in asa fel incat nimeni sa nu poata spune ca „biraul nu-i lotru\", adica primarul nu-i harnic, dupa cum se zice in zona. Iar acum lista de obiective pe care si le-a fixat la inceputul celui de-al doilea mandat e bifata aproape in intregime. Scoala din Rona de Jos a fost adusa la standarde europene, printr-un proiect inceput in primavara si care se apropie incet, dar sigur, de finalizare. Herbil spune ca² „Initial fusese aprobat doar un proiect pentru utilitati, incalzire centrala, grup social, instalatie electrica si fosa septica, dar am facut demersuri si am extins lucrarile si pentru repararea acoperisului, izolare termica etc. Pana acum am primit 10 miliarde de lei vechi, din care 8,5 sunt pentru scoala si 1,5 pentru gradinita. Dar am mai solicitat 10, ca vrem sa amenajam si curtea scolii, s-o imprejmuim etc.\". Tot in acest an a fost reparata si cladirea primariei. Dar primarul spune ca investitia nu a fost la fel de semnificativa ca si in cazul scolii² „Am cheltuit vreo 300 de milioane de lei vechi, din bugetul propriu. Am reabilitat fatada, am modernizat interiorul si am facut inca un grup social\". Printre proiectele importante se numara si extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa. Primarul spune ca sistemul de alimentare cu apa a fost realizat de vreo 2 decenii, prin „Contributia oamenilor si a primariei. Dar facea fata doar pentru 120 de gospodarii. Pe masura ce s-au racordat si altii, debitul a devenit insuficient. Asa ca a fost nevoie de o extindere, modernizare si redimensionare a retelei. Noi am primit finantare prin acel program cu alimentarile de apa si pietruiri in mediul rural, aprobat prin HG 577/1997. E un proiect complet, cu bazin, baraj, statie de tratare, clorinare etc.\" Tot printr-un program guvernamental, Herbil spera sa rezolve si problema canalizarii² „Avem un proiect pe Ordonanta 7, am primit 1,5 miliarde de lei vechi, pentru realizarea proiectului tehnic si deocamdata suntem pe lista de asteptare pentru realizarea lucrarilor propriu-zise. E vorba de reteaua de canalizare si statia de epurare\". Desi drumurile din localitate sunt intr-o stare destul de buna, primarul are in plan si un proiect complex de asfaltare a acestora. Dar numai dupa ce va fi definitivata reteaua de canalizare² „Pana cand nu terminam cu canalizarea, n-are rost sa facem lucrari serioase pe drumuri. Reteaua de canalizare vine chiar pe mijlocul strazii, deci...\". 13 nu e numar cu ghinion pentru Rona de Jos. E numarul pensiunilor din comuna, care atrag anual sute sau chiar mii de turisti. Primarul Herbil spune ca 200 de oameni vor veni in comuna numai de Revelion. Iar pentru asta si-au rezervat locurile din luna octombrie. Dar, totusi, parca ar mai vrea sa faca cineva o pensiune² „Nu pentru ca-i numar cu ghinion, dar tot parca nu-i bine sa avem 13 pensiuni. Desi turisti sunt. Avem doar un monument in comuna, dar avem un peisaj frumos si, mai ales, avem oameni primitori care compenseaza lipsa de obiective turistice. Toti cei care vin aici se simt foarte bine. Noi mergem pe agroturism. Cei care au pensiuni, musai au si vaca, cal, porci, teren agricol. Turistii pot vedea cum se mulge vaca, pot merge pe camp. Asa ca multi dintre strainii care vin in Maramures se cazeaza la noi si de aici merg in excursii in tot Maramuresul. De exemplu, in vara, a venit un profesor american. I-a placut mult, ca putea munci in agricultura. Doua saptamani cat a stat aici a mers zilnic la coasa, la fan, la fiert tuica etc\". In rest, activitatea economica din Rona de Jos este impartita intre constructii, servicii si comert. Herbil spune ca au fost cativa investitori interesati de deschiderea unei fabrici in comuna, dar ulterior au renuntat. Cei mai multi se orienteaza spre Sighetu Marmatiei. Dar primarul spune ca tot raul e spre bine, comuna se vrea un centru turistic, nu unul industrial. Or, industria in exces ar dauna turismului. „Hai Marii la Sanzaieni\" este unul dintre evenimentele inedite din Rona de Jos, creat tocmai pentru a sprijini dezvoltarea turismului. Herbil spune ca manifestarea este organizata, prin rotatie, in una dintre pensiunile din comuna, de Sanziene² „Se organizeaza un concurs gastronomic. Fiecare gateste specialitatea casei² sarmale, cozonaci, gulas si ne adunam la o pensiune. Sigur avem si un program artistic\". Tot anual se organizeaza si o „Intalnire cu fiii satului\". Primarul spune ca² „Atunci se aduna toata comuna, vin toti fiii satului, personalitati din toata tara. Laurentiu Ulici este cel mai de seama fiu al satului si il comemoram in fiecare an. De altfel, scoala din localitate ii poarta numele si vrem sa facem si un bust in fata scolii. El a mai avut niste proiecte interesante pe care speram sa le putem continua² a vrut sa faca o casa de intalnire pentru scriitori\". Comuna Rona de Jos se poate mandri si cu ansamblul folcloric „Ronisoara\", care a participat la diferite evenimente culturale din tara si strainatate si care este „administrat\" tot de primarul Ioan Herbil. Bisericile In Rona de Jos existau doua biserici² una „dupa Coasta\" si cealalta „la Manastire\", ambele din lemn de stejar. In jurul anului 1700, ambele lacase de cult dispar. Ulterior, cu sprijinul juratului de Maramures, Samuil Lipcei, s-a zidit actuala biserica de lemn, azi monument istoric, in care s-au adus usile, icoanele, usile imparatesti, precum si crucea de pe turnul celei vechi. Sematismul Episcopiei Romane unite cu Gherla din 1867 scrie ca² „Biserica din lemn este edificata in onoarea Nasterii Preacuratei Fecioare Maria, in 1793\". Tuica si cresterea animalelor Primarul Ioan Herbil spune ca, pe langa turism si constructii, in „topul\" ocupatiilor localnicilor se afla cresterea animalelor si „fiertul tuicii\". Totusi, rohnenii muncesc si o suprafata de teren agricol de peste 1700 de hectare. Dar, din cauza fertilitatii scazute a solului, putini „ies din iarna\" cu „bucate\" pe stoc.