Rezultate dezastruoase la simularea Evaluării Naționale

Dezastru. Așa pot fi descrise pe scurt rezultatele obținute de elevii de clasa a VIII-a la simularea Evaluării Naționale din acest an. Doar 42,37% dintre elevi au obținut note mai mari sau egale cu 5 la matematică și 73,98% la limba română.

Ministerul Educației a centralizat rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a care au participat la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale din acest an școlar, organizată la nivel național. Organizarea evaluării digitalizate a însemnat implicarea a 11.593 de profesori evaluatori. De asemenea, la nivelul celor 3.747 de centre de examen, peste 12.000 de profesori asistenți au asigurat scanarea și încărcarea lucrărilor pe platforma informatică.

Platforma a funcționat în parametri optimi pe toată perioada desfășurării proceselor, cu excepția unui interval de circa 20 de minute în prima zi de examen.

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

I. Limba și literatura română - număr note mai mari sau egale cu 5: 121.759 (73,98%)

·         Distribuția notelor pe tranșe este următoarea:

II. Matematică: număr note mai mari sau egale cu 5: 69.347 (42,37%)

• Distribuția notelor pe tranșe este următoarea:

III. Limba și literatura maternă - număr note mai mari sau egale cu 5: 8.161 (82,93%)

• Distribuția notelor pe tranșe este următoarea:

Practic, se poate spune că prima evaluare digitalizată a fost un eșec. Iar rezultatele demonstrează acest lucru. Drept urmare, Federaţia „Coaliţia pentru educaţieˮ solicită revizuirea proceselor de învăţare şi evaluare, în contextul „rezultatelor slabeˮ la simularea examenului de Evaluare Naţională şi la testările PISA.

Federaţia invocă sinteza publicată de Ministerul Educaţiei, conform căreia la Matematică, aproape 60% dintre elevi nu au obţinut nota 5, iar peste 80% sunt sub nivelul notei 7. La Limba Română, situaţia este „relativ mai bunăˮ: doar 26% au luat note sub 5, însă 57% au note sub 7.

„Aşa cum am constatat în vara anului trecut, după Evaluarea Naţională din 2023, dacă la Limba Română se remarcă o tendinţă de formulare a subiectelor spre formarea de competenţe, cu subiecte mai apropiate de testele internaţionale de tip PISA, la Matematică se relevă o nevoie clară de reformă curriculară care să facă această disciplină mai relevantă, cu aplicabilitate în viaţa reală şi mai motivantă. Reamintim că la testarea PISA din 2022, la proba de matematică, 49% dintre elevii de 15 ani din România nu au atins nivelul de competenţă de bază, lucru care ilustrează calitatea scăzută a educaţieiˮ, reiese dintr-un comunicat transmis de federaţie.


Federaţia Coaliţia pentru Educaţie susţine şi regândirea mecanismului de tranziţie de la gimnaziu la liceu, prin care „să se pună accent pe portofoliul elevului şi mai puţin pe examene cu miză mareˮ. Federaţia a publicat o analiză comparativă pe această temă ce include modele din mai multe ţări în martie 2023.

Coaliţia pentru Educaţie subliniază importanţa unor „progrese concreteˮ în următoarele direcţii:

- revizuirea şi alinierea curriculumului (a materiei), precum şi adaptarea predării la nivelul de dezvoltare al elevilor şi la durata şi structura anului şcolar, astfel încât procesul de învăţare să devină relevant pentru dezvoltarea de competenţe necesare în viaţa reală;

- introducerea interdisciplinarităţii care să asigure, în mod real, dobândirea tuturor competenţelor prevăzute în profilul absolventului;

- introducerea unor programe concrete de recuperare a decalajelor din învăţare semnificative între urban şi rural; pentru elevii care se află în această situaţie şi termină clasa a VIII-a, ar putea fi introdus un an de recuperare şi consiliere între gimnaziu şi liceu, după modelul altor ţări;

- îmbunătăţirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, cu accent pe componenta de evaluare şi utilizare a datelor;

- dezvoltarea unei mentalităţi profesionale de creştere, incluzivă, care pleacă de la credinţa că fiecare copil este important şi poate progresa în învăţare, iar rolul profesorilor în clasă este de a-l sprijini pe fiecare în acest proces;

- încurajarea autonomiei, în paralel cu stabilirea unui standard minim de calitate pentru toate şcolile;

- crearea de standarde curriculare şi de evaluare;

- implicarea întregii comunităţi educaţionale în dialogul despre reforma sistemului de evaluare;

- alinierea la schimbările curriculare. Evaluarea Naţională „să fie standardizată şi să vizeze gradul de dezvoltare a competenţelorˮ din profilul absolventului;

- asigurarea transparenţei şi predictibilităţii privind conţinutul examenelor de evaluare, precum şi a baremelor de corectare; nu ar trebui să existe „posibilitatea unor surprize, exerciţii ce testează competenţe ce nu sunt vizate în curriculum, probleme tip olimpiadăˮ;

- asigurarea transparenței privind selectarea, formarea şi monitorizarea cadrelor didactice implicate în procesul de evaluare.

În județul Maramureș, în procesul de evaluare au fost implicați 308 profesori evaluatori, după cum urmează:

-Limba română: 148;

-Matematică: 150;

-Limba maternă: 10 (3 la limba maghiară, 2 limba germană și 5 la limba ucraineană).

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație:

-Limba și literatura română - 3752 lucrări, din care 2732 (73%) au obținut note mai mari sau egale cu 5;

-Matematică - 3745 de lucrări, din care 1417 (38%) au obținut note mai mari sau egale cu 5;

-Limba și literatura maternă - din 129 de lucrări, 111 (81%) au obținut note mai mari sau egale cu 5.