„Revoluția fiscală”: controverse, efecte, proteste

Impozite crescute, plăți în numerar limitate drastic, eliminarea facilităților și, în general, majorări pe toată linia! Așa poate fi descris pachetul legislativ pe care guvernanții îl văd ca fiind cea mai complexă reformă fiscală din ultimii ani, iar opoziția și mediul de afaceri ca un dezastru, care va pune economia pe butuci I Cert este că pachetul cuprinde schimbări majore, care vor bulversa economia, dar, cu toate acestea, a fost adoptat „pe repede înainte”. I Acum mingea e în curtea Curții Constituționale, singura care mai poate bloca legea.

Un faliment e o tragedie. O serie de falimente e doar o statistică, parafrazându-l pe Stalin. Și măsura unui stat cu adevărat eșuat, așa cum este România. Povestea măsurilor fiscale, despre care vorbește toată lumea în aceste zile, nu e una despre politică sau economie, ci una despre minciuni sfruntate, cinism, bătaie de joc. O factură a neputinței guvernamentale pe care o plătim și o vom plăti cu vârf și îndesat tot noi, cetățenii. Cu toții. Iar în semn de „mulțumiri” vom auzi probabil aceleași cuvinte pe care le-a rostit Buzatu în timp ce privea la geanta cu 1,25 milioane de lei: „Sărut mâna! Încă o dată îți mulțumesc, că eram pe drojdie”. Adevărul e că nouă nu ne va mulțumi nimeni. Dar da, bugetul de stat e „pe drojdie”, ca Buzatu.
Și, pentru că guvernanții nu sunt în stare să reducă privilegiile de la cei care le au, să eradice evaziunea fiscală și banii negri, ne plasează practic pe toți în zona „suspec­ților”. Și, în loc să plătească vinovații, începând cu ei, cei care ne conduc, plătim noi toți: mediul de afaceri, cetățeni, ONG-uri, aparat de stat.

Banii, unde sunt banii?

După o vară plină de nebuloase și discuții „pe surse”, din care românii au înțeles doar ceea ce știau deja, adică „așa nu se mai poate”, săptămâna trecută Guvernul a publicat proiectul de austeritate, fardat cu numele de optimizare fiscală, reducerea evaziunii, deficitului bla-bla-bla. În fapt, un proiect complex, care zdruncină din temelii economia, aducând schimbări majore, dar pe care Guvernul vrea să-l adopte din disperare, pe repede înainte.
Mulți dintre români nu s-au dezmeticit încă din acest șoc uriaș, dar, pe fond de apă rece, vor func­ționa măsurile care, pe românește, ne sărăcesc pe toți. De ce?  
Se spune că, atunci când nu înțelegi ceva, trebuie să derulezi „filmul” la început.
Să ne întoarcem, așadar, la începuturile pandemiei, când președintele Iohannis se întorcea în țară, după o vizită istovitoare la Bruxeles și anunța glorios că „am reuşit să obţin pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii nouă ani”. Atunci PNRR era prezentat ca o sursă inepuizabilă de investiții și dezvoltare economică. Iar guver­nanții ne asigurau că va curge lapte, miere și bunăstare.

De atunci au trecut trei ani. Cei 80 de miliarde de euro au devenit 30, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Dar, nici pe aceea nu-i putem cheltui, că n-avem proiect. Între timp, datoria externă și deficitul cresc din cauza dezmățului de bani publici din pandemie, pe care, evident, nu-l mai cercetează nimic. Ba mai mult, din sursă de dezvoltare, PNRR a devenit argument pentru măsuri de austeritate. Scurt pe doi: pierdem banii dacă nu reducem deficitul.
Și atunci, la începutul verii, proaspătul uns premier Marcel Ciolacu anunța că va face ce nu a făcut nimeni: va reduce risipa de bani publici, că, deh, nu e posibil să avem cel mai stufos, scump și birocratic aparat de stat, că sunt zeci de oameni care semnează referate pentru achiziția unui creion că eva­ziunea, că banii negri, că multi­na­ționalele, că băncile etc. Concluzia era „așa nu se mai poate” și că povara nu trebuie să cadă pe mediul de afaceri și pe cetățean, ci pe aparatul de stat.

„Celui ce are i se va da, celui ce n-are i se va lua și ceea ce are”

O vară întreagă proiectul măsurilor a fost lăsat la dospit și, brusc, săptămâna trecută a fost lansat, chipurile, în dezbatere, pe site-ul Mi­nis­terului Finanțelor. Iar „eroul” Ciolacu e gata să-și pună mandatul pe masă ca să scape el țara de deficit și inflație.
Bun, revenind din poveștile cu zmei și zâne, la realitatea cruntă din România, toate declarațiile lansate de guvernanți s-au dovedit a fi încă o dată minciuni sfruntate.
La începutul lunii septembrie, Ciolacu anunța: „Pachetul de reforme pentru echilibrarea bugetară va duce la creșterea salariilor celor care muncesc din greu. Nu pot fi însă de acord ca bugetarii cu salarii mari să continue să primească vouchere de vacanță și tot felul de facilități, la fel ca cei cu venituri mici și medii.
Până la finalul lunii, finalizăm întreaga pro­ce­dură, inclusiv angajarea răspunderii în Parlament, pentru a aplica măsurile de care România are nevoie, pe trei paliere: combaterea evaziunii, reducerea cheltuielilor statului și asigurarea echității fiscale. Cei cu venituri mici trebuie protejați, iar profitul excesiv, viciul și luxul trebuie supraimpozitate”.

În realitate, 85 la sută dintre măsuri afectează mediul privat și doar vreo 15% aparatul de stat. Altfel spus, „celui ce are i se va mai da, ce­lui ce n-are i se va lua și ceea ce are”.
Ba mai mult, reducerile din aparatul de stat sunt mai degrabă pe hârtie. Tăiem posturi neocupate, pentru care statul oricum nu plă­tește și vom reduce posturile din cabinete, dar cu 20% și de anul viitor, iar comasarea instituțiilor e lăsată la pixul autorităților locale și e trecută de la obligatorie la „dacă o consideră oportună”. Adică pa și pusi.  
Ca să arate că „ține cu poporul”, Ciolacu se apară că, vezi Doamne, crește salariul minim la 3300 de lei, adică cu 300 de lei. Că, deh, nu crește din banii lui, ci tot din banii firmelor. Și uită să spună că, de fapt, din această creștere românul va lua vreo 100 de lei și statul 200 de lei. Deci în favoarea cui e creșterea?

„Nu este cazul!”

Întregul pachet de măsuri e o palmă peste ceafă dată mediului de afaceri și românilor. De ce? În primul rând, pentru că sfidează legea și bunul-simț. Cum să dai astfel de măsuri pe repede înainte, fără niciun studiu de impact? În nota de fundamentare, chenarele cu impactul social, economic etc., guvernanții s-au grăbit să scrie „nu este cazul”. Deh, ce să-i doară pe ei capul când, în România lor, cu 100 de lei poți cumpăra de toate, vorba lui Ciolacu.
Dar să revenim la măsurile multe și proaste. Ceea ce numeau guver­nanții „impozitarea luxului și viciilor” se va traduce printr-o nouă creștere a accizelor la tutun și alcool și taxe suplimentare pentru casele și mașinile care depășesc o anumită valoare. În plus, zahărul devine viciu. Astfel că o sticlă de suc va ajunge să coste cât una de vin ieftin.

Ai, n-ai, plătești!

Una dintre cele mai aiuristice măsuri, aproape inexistentă în țările dezvoltate, dar care se va aplica în România va fi impozitul pe cifra de afaceri. Adică, ai, n-ai profit, plătești. Proiectul de lege introduce un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, dar și un impozit suplimentar băncilor, tot de 2% din cifra de afaceri. Evident, acesta va duce la scumpirea creditelor și majorarea dobânzilor. Dar nu băncilor le plângem de milă, ci micilor afaceri, care vor fi și ele taxate cu impozit pe cifra de afaceri. De la 1 ianuarie 2024:
- Pentru microîntreprinderile cu cifră de afaceri sub 300.000 lei, impozitul va fi de 1% din cifra de afaceri;
- Pentru cele cu cifră de afaceri între 300.000 lei și până la 2,5 milioane lei, impozitul va fi de 3% din cifra de afaceri.
Această măsură va destabiliza și mai mult mediul de afaceri și așa șubred din România. Dar cui îi pasă?
Facilitățile pe care Ciolacu se lăuda că le taie sunt tot la cei din câmpul muncii: agricultură, IT și construcții, pentru că diurna parlamentarilor, de exemplu, rămâne neschimbată. La fel și facilitățile altor privilegiați.

E-factura, neamule!

De anul viitor, chipurile să reducă evaziunea fiscală, Guvernul obligă firmele să treacă la sistemul e-factura și în relația business to business, aplicat în acest moment în relația cu statul și care mai mult e blocat decât funcționează. Ce înseamnă asta? Costuri în plus, birocrație în plus. Că beneficiile sunt doar teoretice. Nimeni n-a făcut, de exemplu, un studiu să vadă ce înseamnă e-factura la mai bine de un an de la aplicare.
Și pentru că tot ne plac complicările, guvernul vrea să introducă și e-sigiliu, pe lângă e-transport, prin acesta urmărindu-se trasabilitatea transporturilor rutiere de bunuri. Conform acestui proiect de lege, autoritățile pot aplica sigilii inteligente pe mijloacele de transport. Astfel, mărfurile vor fi urmărite, digital în timp real, de la punctul de încărcare până la destinație. Iar Art. LXI, pct. 6, a acestui proiect de lege prevede că șoferul are obligația asigurării integrității sigiliului.

Fără cash, anticonstituțional

Una dintre cele mai revoltătoare modificări se referă la reducerea drastică a plătiților în numerar, la 1000 de lei, respectiv 2000 de lei în cazul magazinelor cash and carry. Practic, fie că ești persoană juridică (excepție din nou insti­tuțiile publice) vei putea plăti numerar doar 1000 de lei, pentru restul trebuie să-ți faci card sau să achiți cu ordin de plată. Acest proiect de lege este profund anti­constituțional, încalcă normele europene și deciziile Curții Europene de Justiție, dar mai ales drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la proprietate. Dar cui să-i mai pese de drepturi după toată nebunia din pandemie? Mai mult, ne transformă pe toți, cu forța, în clienți ai băncilor. De asta zicea că nu e cazul să le plângem de milă, vor avea de unde să achite impozitul de 2% pe cifra de afaceri. În schimb, noi, dacă avem de plătit factura la gaz de exemplu, care în perioadele de iarnă riscă să treacă de 1000 de lei, va trebui să ne facem card, să depunem banii la bancomat și abia apoi să plătim. Sau, dacă vrei o mașină de spălat, de exemplu, va trebui să faci același lucru. De ce? Că așa cred guvernanții că reduc evaziunea fiscală. De când plata în numerar, cu bon fiscal, e evaziune? Mai mult, până în 2027, vor să reducă numerarul la zero. Adică, ceea ce nu face nicio țară europeană, va face România, țara cea mai puțin bancarizată din UE. De ce nu e constituțional?

„Obligația de a încasa prin bancă sau digital orice sumă mai mare de 1000 de lei nu doar că pune tone de bani nemeritați în conturile băncilor și ale platformelor de plăți digitale, dar este și anti­constituțională.
Încalcă principiul libertății economice (art. 45), garanția proprietății (art.44) și obligația statului de a lua măsuri de dezvoltare economică și protecție socială de natură a asigura cetățenilor un nivel de trai decent (art.47).
Încalcă și art.16 din Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR, conform căruia însemnele monetare și monedele emise de BNR trebuie primite la plată pentru orice obligație monetară, fără limitări.
De asemenea, încalcă și TFUE. În speță CJUE din ianuarie 2021, Dietrich și Häring contra Hessicher RundFunk, a fost statuat dreptul oricărui cetățean la plăți în numerar fizic și obligația corelativă a unor astfel de încasări.
Cum art.148 alin. 2 din Constituție dispune că Dreptul UE este obligatoriu în dreptul intern, înseamnă că ideea plafonării este ne­con­sti­tuțională”, arată avocatul Piperea.

Culmea ironiei e că, în acest timp, Austria vrea să introducă în Constituție dreptul cetățenilor de a folosi numerar. Iar Comisia Europeană a elaborat în această vară o propunere legislativă privind reglementarea circulației legale a numerarului pentru a proteja rolul monedei fizice și garanția că aceasta este acceptată pe scară largă ca mijloc de plată și că va rămâne accesibilă persoanelor și întreprinderilor din zona euro.
Dar na, când ne convine ne aliniem UE, când nu, nu!

Albi, negri, impozitați să fie!

O altă măsură extrem de controversată arată că banii persoanelor  fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%. În cazul firmelor, plafonul maxim poate fi de 50.000 de lei, excepție făcând zilele de salariu, iar sumele care depășesc acest plafon vor fi impozitate cu 25%. Ce înseamnă asta? Pe de o parte, măsura va afecta milioanele de români care lucrează în străinătate, nu întotdeauna cu forme legale și care trimit bani în țară. Dar creează și situații ciudate. „Să zicem că un corupt, un evazionist fiscal sau un spălător de bani iese la un control fiscal ca având surse neidentificabile de venit. Fiscul îi ia 70% din veniturile dibuite (nu și din cele bine camuflate) - bravo! - dar îi va lăsa 30%. Banii și averile rămase devin valori «cinstite», infractorul, cetățean de onoare, restul celor care aplaudă, niște creduli - aceasta este, pur și simplu, o amnistie fiscală mascată.
Mai grav și mai absurd este că, dacă întreaga sumă provine din corupție, evaziune fiscală sau spălare de bani, iar procurorul nu a cerut, iar judecătorul nu a dispus confiscarea, pentru că s-a reușit condamnarea inculpatului (pe motiv de prescripție, de exemplu), statul român, chit că s-a ales cu 70% din suma controlată, devine părtaș la spălarea banilor…”, arată Piperea.

Sponsorizați Statul!

Nici ONG-urile nu scapă de goana guvernanților după bani. Practic, ca să descurajeze firmele să plătească sponsorizări ONG-urilor, că na, se deduc din impozitul pe profit, statul vrea să le ceară acestora un audit financiar extern, care costă din datele noastre vreo 4000 de lei. Practic, dacă o asociație va primi o sponsorizare, va trebui să dea 4000 de lei să își facă un audit la bilanț. Echitabil,  nu?

Toate ONG-urile şi asociațiile vor fi obligate să prezinte detaliat rapoarte cu sumele primite de la fiecare sponsor sau donator, conform proiectului de măsuri fiscale înaintat Parlamentului de Guvernul Ciolacu.
„Persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum şi alte forme similare de finanțare, care depășesc cu­mulat valoarea stabilită prin ordin al ministrului finanțelor, întocmesc o declarație care însoțește decla­ra­țiile financiare şi eviden­țiază sumele astfel primite, respectiv utilizate”, se arată în do­cu­mentul făcut public de Ministerul Finanţelor.
De asemenea, potrivit proiectului de măsuri fiscale, situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial, îm­­preună cu declarația menționată, sunt supuse unui audit extern efectuat de un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor Fi­nan­ciari din România, în condițiile legii.

Pe repede înainte, că statul e „pe drojdie” ca Buzatu

După o dezbatere rapidă în Guvern, s-a renunțat la o serie de modificări, cum a fost plafonarea la 2,5% a banilor folosiți pentru cultură, festivaluri, sport și culte, criticată de UDMR, dar și la mo­dificările legate de tichetele de masă. Ciolacu declara triumfalist: „Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții. Bugetul României se bazează pe taxe plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Avem însă un paradox aberant, cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital. Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite, că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Și există un interes vital, acela de a nu ajunge la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României. Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Vorbim, astfel, de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus. Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României.”

Cert este că Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, iar Opoziția are trei zile pentru a depune moțiune de cenzură. Dacă moțiunea nu trece, legea e considerată adoptată. USR și AUR au anunțat însă că vor ataca legea la Curtea Constituțională, iar anumite pasaje au șanse reale să fie declarate neconstituționale, cum e cazul celei cu limitarea plăților în numerar!
Pe de altă parte, patronate, ONG-uri și sindicate, toți amenință cu grevă și măsuri de protest. Va reuși să schimbe asta setea guvernului de bani? Vom vedea.  

Critici

Confederația Patronală Concordia, care reunește peste 2.000 de firme active în România, afirmă că pachetul de măsuri fiscale lansat marți în dezbatere publică pune 85% din efort pe mediul privat, deoarece vrea să strângă venituri de 100 de miliarde lei în plus, dar să facă economii de numai
16 miliarde lei, până în 2028.

Totodată, patronatele afirmă că taxa de 1% pe cifra de afaceri se va transfera în prețuri și va reduce investițiile. Totodată, companiile spun că unele măsuri nu sunt limitate în timp, nu lasă timp de adaptare și vor crea blocaje în anumite industrii.
*
„Într-un final, Guvernul îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului în legătură cu pachetul de măsuri fiscale şi de austeritate care au circulat pe surse în ultimele luni. În continuare, atitudinea este una de sfidare faţă de lucrători, atât în ce privește măsurile cuprinse şi excepțiile, cât şi comunicarea deficitară. În realitate, pachetul de măsuri fiscale este o denumire mult prea elegantă pentru ceea ce este de fapt: o jecmăneală de tipul anilor ’90, o alba-neagra cu creșteri care sunt de fapt tăieri”, susțin sindicaliștii Cartel Alfa într-un comunicat.
*
„Economia şi antreprenorii vor fi distruși în perioada următoare. Noi lansăm acest apel la un protest public care să spună lucrurilor clar pe nume. Nu se poate să ne fure, pentru ca apoi să existe baroni cum e Buzatu care să ia şpăgi din contracte publice. Nu putem ignora aceste legături şi nu putem decât să constatăm ce se întâmplă de fapt în PSD şi pentru ce vor mai mulţi bani, pentru ce vor să jupoaie antreprenorii şi să crească taxele. Avem inclusiv astăzi un prim protest important în Piaţa Victoriei”, a declarat, la Parlament, europarlamentarul Dragoş Pîslaru, copreşedinte REPER.
El a invitat şi partidele de opoziție la acest protest şi a anunțat că REPER este gata să meargă până acolo încât să sugereze o grevă fiscală, „pentru că astfel de comportament din partea Guvernului este inacceptabil”. „Greva fiscală ar putea să arate Guvernului că nu face ce vrea şi că ţara nu este o moşie PSD – PNL. Este ceva ce luăm în considerare foarte serios şi o să discutăm cu partenerii sociali, pentru că aşa se cade, cu sindicatele, cu patronatele, cu societatea civilă în perioada următoare”, a adăugat Pîslaru.
*
Antreprenorii se plâng, însă, că guvernul nu s-a consultat în mod real cu mediul de afaceri atunci când a majorat taxele.

Întregi sectoare sunt amenințate, spune Cristian Pârvan, președin­tele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
„Cea mai periculoasă din seria de măsuri sunt cele care vizează sectorul construcțiilor. Sunt lucrări angajate pe devize care au luat în calcul, la ofertare, facilitățile acordate de guvern. Pericolul este ca unele firme să oprească lucrările.”
*
Președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), Laurențiu Plosceanu, afirmă că facilitățile fiscale din construcții sunt cele care au ținut mulți lucrători în țară și au adus multe contracte în zona legală. Aceste lucruri se vor pierde.
„Companiile din construcții nu vor avea resurse să compenseze efectul eliminării facilităților fiscale. În căutare de salarii mai bune, o parte dintre angajați vor alege să plece din nou să lucreze în vestul Europei”, explică Laurențiu Plosceanu.
*
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) susține că „noile măsuri fiscale trebuie să fie corelate cu obiectivele României de atragere de capital și de consolidare ca destinație de investiții strategice, dar și cu legislația deja aplicabilă în domeniu”. „Transparența și predictibilitatea stau la baza unui mediu de afaceri sănătos, de aceea considerăm că unele măsuri adoptate pripit pot avea efecte negative la nivelul economiei românești.
În opinia AmCham, unul dintre aspectele care necesită o atenție suplimentară pentru a nu afecta negativ mediul economic este formula de ajustor fiscal. Îngrijorarea companiilor este că acest ajustor (similar cu un impozit pe cifra de afaceri) poate dezavantaja România în comparație cu alte țări din regiune”.
*
Președintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Daniel Anghel, anunță că investițiile străine în România au scăzut, anul acesta cu 14%, conform datelor furnizate de Banca Națională. Acesta susține că „cea mai dureroasă măsură” propusă de autoritățile române este impozitul minim pe cifra de afaceri despre care Anghel spune că „nu face altceva decât să reducă competitivitatea” şi „pune sub semnul întrebării continuarea în același ritm a investițiilor străine şi nu numai”.
Daniel Anghel consideră că România a ajuns în situația economică în care se află în prezent din cauză că au existat estimări prea optimiste legate de veniturile la buget, fără a se ține cont de faptul că în anul anterior, 2022, au existat nişte „factori conjuncturali”.
*
„Din păcate, lucrurile nu au stat în practică cum au stat pe hârtie, cifrele au fost extrem de ambițioase pentru bugetul anului acestuia. (...) România, în 2021 şi 2022, a avut cifre record de investiții străine ceea ce ne dădea un curaj în 2023. (...) România a performat bine în ultimii ani, din perspectiva creș­terii economice, în ciuda crizelor suprapuse: pandemie, război şi efect inflaționist. Numai că lucrurile, în acest an, vedem că au început să fie mai puțin accelerate. Am avut prognoze bune, față de vecinii noştri, de la FMI şi Comisia Europeană, în ceea ce privește creșterea economică să vedem dacă pe final de an vom mai avea astfel de prognoze şi, da, investițiile străine au scăzut în prima jumătate a anului cu 14% conform datelor de la Banca Națională. Totuși, uitându-ne la investițiile străine, acestea pot juca un rol semnificativ în atenuarea unei crize economice”, a afirmat Daniel Anghel.
„Dar știți ce e interesant? Că această prevedere pe care Guvernul ne-o propune în această lege a austerității încalcă practic prevederile legislației europene. Recent, Comisia Europeană a renunțat la ideea de a limita plățile în numerar, considerând că sunt încălcate liber­tățile fundamentale ale omului.
Mai mult decât atât, apropo de comisioane, să știți că marea problemă aceasta este, în Portugalia, atunci când extragi bani de la bancomat, prin lege, comisionul este zero, indiferent de unde retragi banii respectivi.
Iar în Statele Unite sunt o grămadă de state care practic au interzis această reducere semnificativă a nivelului plăților în cash special, pentru că ține, până la urma urmei, de dreptul oamenilor de a face cu banii ceea ce își doresc.
Nu e neapărată nevoie să-i ții la bancă și să fii de fiecare dată nevoit să plătești un comision pentru orice serviciu pe care îl faci cu cardul”, a atras atenția analistul economic Adrian Negrescu.

Principalele măsuri din proiectul de lege:

-Microîntreprinderile plătesc:
- 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri de până la 60.000 euro pe an;
- 3% dacă veniturile de­pă­șesc 60.000 euro pe an;
- Companiile cu cifra de afa­ceri 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri;
- Băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri;
- Scutirea de impozit în IT, con­strucții, agricultură și industria alimentară se menține pentru ve­ni­turile sub 10.000 lei;
- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS;
- Crește TVA pentru anumite produse:
- Crește de la 5% la 9% TVA pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă va­loare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență;
- Crește de la 9% la 19% TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat;
- Persoanele fizice care au clădiri mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro plătesc un impozit special;
- Voucherele de vacanță vor avea valoarea de 1.600 lei. Pentru ele trebuie plătită contribuție de asigurări de sănătate de 10%. Vor primi vouchere de vacanță doar persoanele cu venituri nete sub 8.000 lei;
- Pentru PFA se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime;
- Cresc accizele la țigări și alcool;
- Se instituie Sistemul Național RO e-Sigiliu în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României;
- Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%;
 

„Unul dintre aspectele care necesită o atenție suplimentară pentru a nu afecta negativ mediul economic este formula de ajustor fiscal. Îngrijorarea companiilor este că acest ajustor (similar cu un impozit pe cifra de afaceri) poate dezavantaja România în comparație cu alte țări din regiune”.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România)

„Această prevedere pe care Guvernul ne-o propune în această lege a austerității încalcă practic preve­derile legislației europene. Recent, Comisia Europeană a renunțat la ideea de a limita plățile în numerar, considerând că sunt încălcate libertățile fundamentale ale omului.
Mai mult decât atât, apropo de comisioane, că știți că marea problemă aceasta este, în Portugalia, atunci când extragi bani de la bancomat, prin lege, comisionul este zero, indiferent de unde retragi banii respectivi”.

Daniel Anghel, președintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC)

„Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții”.
Marcel Ciolacu