Revolutia Bio din Petrova

* Un maramuresean face istorie in Petrova. In judetul zootehniei pierdute, a agriculturii cu directori schimbati din trimestru in trimestru, a mierii si a horincii care a uimit o lume intreaga, nu avem ceea ce era candva produse agricole ecologice, naturale. In partea de nord a Maramuresului sunt inregistrate doar patru produse ecologice. Toate ale Asociatiei Familiale Mihalca. O poveste care ar trebui sa uimeasca Maramuresul. Disputa intre partea de nord si judetele din jurul Maramuresului devine pe zi ce trece inegala. Incet, incet vom ajunge, daca nu suntem deja, un judet de mana a doua. Vom fi la dispozitia celor care au bani, fonduri si vom culege firimiturile de la masa celor care au stiu sa se organizeze. Satu Mare, Bihor, Cluj si chiar Salaj si Bistrita Nasaud. Plecand de la un proiect ambitios: „Muntii Maramuresului”, un fel de ultima posibilitate de a mai prinde si noi maramuresenii ceva din tortul finantarilor care vor ridica regiunile ce sunt deja desenate, am dat de lucruri incredibile. Si de bine si de rau. De exemplu, este rau ca Maramuresul, in diverse statistici, din punct de vedere agricol apartine de zona Bihor. Satu Mare are padurile si partea economica grea, iar Bihorul are agricultura. Iata ca din celebrul judet, brand cu care inca ne mai mandrim, judetul care avea Bruna de Maramures, horinca, mierea, legume, oierit, zootehnie adevarata, am ajuns sa fim anexe la alte judete care au tacut si au facut. In acest moment se da o batalie crunta pe piata produselor ecologice, a produselor naturale. In Maramuresul nostru se face de cand lumea si pamantul branza, carne, horinca, miere, fructe si legume cu caracteristicile produselor naturale. Conceptul de ecologic este promovat de cativa ani si ar putea fi nisa care ar scoate un judet in fata tuturor. Ar putea fi sansa Maramuresului de a lua fata altor judete care nu au traditia maramuresenilor, sau nu au darzenia lor, muntii si pasunile, retetele si spiritul de oameni liberi. Ingrediente care fac ca produsele de aici sa fie unice. Asa ar trebui sa fie. Cu toate acestea, in cea mai mare parte a Maramuresului istoric nu am gasit decat patru produse ecologice, naturale inregistrate. Este de-a dreptul jignitor unde am ajuns. Satu Mare are sute de produse inregistrate, Bihorul de asemenea. Noi ca la nimeni. De parca nu aici pleaca horinca. Nici o marca de horinca, palinca oricum i-am spune nu este inregistrata. Sa precizam ca pe partea de sud a judetului sunt produse care au fost inregistrate, dar per ansamblu, Maramuresul a pierdut o batalie foarte importanta. Deocamdata. Vinovati sunt toti cei care au condus acest judet. In loc sa se ocupe ca sa avem cat mai multe produse inregistrate, sa ii ajute pe tarani sa faca acest lucru, si sprijine politica de dezvoltare a agriculturii ecologice, mai marii judetului s-au risipit in proiecte irealizabile si cam atat. E si greu sa tragi pe cineva de maneca. Pe cine intereseaza ca doar un taran din partea cea mai productiva in branzeturi, carne si produse de carne, miere, horinca, etc nu avem decat patru produse inregistrate. Nu peste multe timp se vor cauta aceste produse, doar acestea se vor vinde legal si de aici o adevarata tragedie. Cum sa le explici taranilor ca nu mai au voie sa faca horinca deoarece satmarenii au inregistrat peste o suta de produse. Sau la branza, carne. Cum este posibil ca in Maramures sa nu avem nici o stupina inregistrata? Cum este posibil. In toata aceasta brambureala, am dat de floarea rara. Ioan Mihalca din Petrova a mai aparut in presa cu ferma lui, dar lucrurile au evoluat si el a dat o lectie de economie adevarata tutuor scortosilor care iau zeci de milioane de lei pe luna ca sa nu faca nimic. „Am implementat un proiect SAPARD, in 2008 l-a terminat, o ferma de bovine. Din 2009 am depus si am obtinut certificarea ecologica pentru produsele fermei, inclusiv pentru procesarea animalelor. Tot lantul este inchis pe ecologie. Avem o suprafata de 80 de hectare pe care o exploatam. Nu folosim nici un produs chimic la nimic. Totul este natural, asa cum a fost dintotdeauna. De asta ne-a ales Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj pentru a deschide un punct de lucru si cercetare pe probleme de ecologie. De asemenea au venit de la Academia din Bucuresti si de la Universitatea din Timisoara pentru a face cercetare cu studenti si nu numai. Am ajuns la un nivel foarte inalt. Participa doctoranzii la studii aici la ferma noastra. Este un nivel destul de inalt si suntem multumiti ca putem sa facem fata. Este… avem studenti si de la industria alimentara, se face cercetare si pe zootehnie, practic pe intreg lantul productiv al unei ferme. Vrem ca prin acesti studenti sa atragem tineretul spre aceasta activitate. Aici in afara de zootehnie nu prea mai ai ce face. Mai erau lemnele, dar cred ca sunt gata. A ramas zona de animale si partea acesta de produse ecologice. O nisa pe care ar trebui sa o ocupam. Am avut multe vizite din Elvetia, Austria si multe alte tari. Pot concura cu ei. Avem cu ce si chiar sa fim peste ei”, ne-a spus Ioan Mihalca. Branza de Petrova Darz, fara stare, Ioan Mihalca si cei din familia lui, ba chiar si o alta familie inrudita au inceput sa lucreze la proiectul fermei ecologice. Au reusit desi sunt multe greutati. Peste unele au trecut, cu altele se mai razboiesc. Mihalca a btinut si certificat ecologic pentru carne, dar va mai dura un pic pana va incepe sa produca carne si produse din care cu eticheta ecologic, natural. Zona in care are ferma este minunata si omul ar merita o statuie. Ce a facut Mihalca la Petrova nu au facut agricultorii judetului nici unde. Oare de ce? O intrebare retorica. Mihalca are inregistrata telemea de Petrova, cascaval de Petrova, Branza framantata de Petrova si Urda de Petrova. Vor veni si produsele de carne pentru a inchide cercul. Mihalca a trecut de rautatile celor din zona, oameni care stau si privesc cum creste iarba si a inceput sa vanda in tara. O vreme a mers el cu cei din ferma pentru a vinde. La Bucuresti, Cluj, Iasi, etc. Acum vin cei de acolo sa duca produsele lui Mihalca. Vin cei din tara Dornei, ce poate fi mai elocvent! Dar povestea lui Mihalca a ajuns si in tarile straine. Au venit din Norvegia, din Irlanda, Marea Britanie pentru a cumpara branzeturile lui Mihalca. Din pacate pentru el nu are capacitatea de productie asa de mare. Strainii ar fi cumparat tone de branzeturi lunar. Acum, ferma lui Mihalca este intr-un oarecare blocaj financiar. De asta a intarziat pe partea de carne. Dar cu darzenia lui si a familiei va reusi. Produce cam o jumatate de tona de branzeturi, acum, dar va reveni la cantitati mult mai mari. O branza pe care altii ar cumpara-o cu ochii inchsi. Din cauza invidiei, a rautatilor unora, in Baia Mare nu veti gasi produsele lui. Poate cineva aude si face ceva in ajutorul acestui om care merita o statuie pentru promovarea unui produs maramuresean autentic pe care se bat mari universitati din tara. Mancare ecologica, naturala. Cum ar fi daca am avea 10 Mihalca, sau o suta? Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro