Reteta de spionaj cu legaturi la varf in Suedia

*Exploziv: Matahari, rescrisa in varianta romano-suedeza * Tinere frumoase si inteligente din Transilvania sunt racolate intr-o retea de spionaj cu legaturi la varf, in lumea politica si guvernamentala a Suediei * Un roman plecat in Suedia si-a pus la cale o retea diabolica prin care controleaza la sange viata privata si afacerile partenerilor * Fetele sunt plasate, in functie de abilitati, ca menajere, manageri de companii, contabile, secretare, amante sau sotii * GAZETA de Maramures a obtinut in exclusivitate marturia uneia dintre romancele incluse in reteaua de spionaj suedeza. De luni bune, un cetatean suedez de origine romana a reusit sa-si teasa o adevarata retea de spionaj care controleaza in Suedia zeci de companii, oameni de afaceri, angajati guvernamentali si persoane sus-puse. Fetele recrutate din Romania prin anunturi pe internet sau din mica publicitate sunt ademenite printr-o viata luxoasa, izolate si trecute printr-un adevarat curs de spalarea creierului si manipulare. Apoi sunt plasate in firmele sau dupa caz patul clientilor si partenerilor de afaceri. Prin „pioni” bine plasati, capul retelei ajunge sa stie tot ce fac partenerii lui de afaceri si sa le controleze fiecare miscare. GAZETA de Maramures va dezvaluie povestea fabuloasa a romancelor care fac spionaj, la varf, in Suedia. Din motive lesne de inteles numele persoanelor si ale companiilor vor fi inlocuite de initiale. Coordonatorul retelei si a firmei se prezinta pe internet simplu: „cetatean suedez, de origine romana, stabilit de decenii bune in Suedia”. Site-ul firmei abunda cu anunturi de angajare. Barbatii sunt angajati ca si muncitori. Pentru femei, firma are insa oferte speciale: manager, contabil, secretara, menajera. Recrutarea de personal din Romania a inceput cu manechine si dansatoare, care ajungeau prostituate de lux in Suedia si erau bagate in patul unor oameni cu bani, putere si relatii. Incet insa, afacerea a devenit mai rafinata. „Creierul”, si-a dat seama ca poate castiga mult mai mult daca se joaca de-a Dumnezeu si construieste un „Big Brother” imens, in care fiecare pion si fiecare spion e controlat pas cu pas. Asa s-a trecut la next level. „Pentru un loc de munca excelent in Suedia, completeaza un CV acum”. Asa incepe „raiul” unor fete naive, sarace, frumoase si cu scoala. Dupa un CV, un set de poze si un interviu in care sunt intrebate insistent daca au un sot sau un iubit, norocoasele primesc un bilet de avion. Ajunse pe taramul fagaduintei, in capitala Suediei, li se da o masina luxoasa, un apartament impozant, un card nelimitat si o viata stralucitoare: shopping, dineuri in restaurante de lux, iesiri in cercuri inalte. Dupa un test psihologic care trebuie sa-ti dezvaluie in primul rand gradul de loialitate incepe un „curs intensiv de manipulare, control si loializare”. Fetele sunt izolate complet de familie si prieteni si sunt azvarlite intr-un grup de fete care il lauda neincetat pe „salvator” si ii „toarna” tot ce se discuta. Oana, una dintre fetele care a ajuns in „raiul suedez” explica mecanismele prin care incepe operatiunea de spalare a creierului: „in general cauta fete cu studii superioare. Pana acum cereau si cu masterat, acum, mai nou, incearca sa le duca cat de tinere, dupa ce termina liceul si sa le scolarizeze acolo, pe banii lor. Probabil asa sunt mai usor de format. Oricum, ei te schimba complet. Inainte sa pleci, daca e nevoie, iti fac operatii estetice: de marire de sani, liposuctie etc. Acolo, te duci la un curs, sa inveti limba, iti cumperi haine frumoase, farduri, te duci obligatoriu la cosmetica. Trebuie sa fii tot timpul super aranjata, cu pantofi cu toc, imbracata sexy. Ajungi acolo si astepti. Evident, cand primesti cardul, masina super tare, apartamentul, ai impresia ca esti intr-un vis. Apoi ei incep sa te scoata in lume. In cercuri inalte, foarte inalte, pentru ca alaturi de ei sunt multi angajati guvernamentali. Iei cina in oras, ti se prezinta oameni importanti, oameni cu bani. O luna-doua stai. Nu faci nimic. Apoi iti dau ei ceva de lucru. Intai la una din firmele lor. Te invata sa manipulezi. Intai usor, sa faci un client sa dea mai multi bani, sa fii amabila, sa te duci la semnarea unui contract. Apoi, la un moment dat, un client te simpatizeaza. Ideea e ca cineva sa te doreasca fie ca angajat, fie ca altceva. Fetele mai prostute devin menajere. Celalte, sunt plasate la firmele partenerilor de afaceri si clientilor, ca administrator, contabil, secretara. Tu lucrezi teoretic pentru angajator, dar de fapt faci spionaj. Ideea e ca ei sa afle cati bani are partenerul in cont, ce afaceri vrea sa incheie, de ce are nevoie. In functie de asta, sunt alertati alti parteneri, prin alte fete. E un joc imens, diabolic, in care ei trag sforile”. Fetele ajung sa fie controlate pas cu pas, pana cand devin complet izolate. Nu au voie sa intre pe internet decat de la birou, nu au voie sa iasa sau sa se intalneasca cu cineva fara aprobarea lor: „oricum, ai GPS pe telefon si ei stiu in fiecare minut unde esti. Au un sistem atat de bine pus la punct incat nu poti face nimic fara ca ei sa stie. Principala lor preocupare e loialitatea. Se tem ca s-ar putea sa nu le fii loiala. Pe asta se intemeiaza manipularea lor. Teoretic nu te obliga sa faci ceva. Fac in asa fel incat tu sa faci ce doresc ei. Te simti recunoscatoare, trebuie sa le multumesti, ai impresia ca tu esti familia lor, ca esti speciala. Si, oferind-ti totul, faci ce ti se cere. Daca ti se cere sa dai date despre o firma dai, daca ti se cere sa te culci cu cineva, te culci. Multe fete spera sa se casatoreasca cu o persoana cu bani. De multe ori insa angajatorul iti sugereaza cu cine ar fi bine sa te casatoresti, de cine ar fi bine sa te apropii”. Astfel ca, fetele care nu au ajuns sa lucreze pentru partenerii de afaceri, au devenit sotiile sau amantele lor. Oricum, ideea e de a-i controla in toate ipostazele: acasa, la birou, in viata privata. Acesti oameni ajung sa stie tot ce fac clientii sau partenerii lor. Oana spune ca multe din fete devin interfata pentru firmele unor angajati guvernamentali ai Suediei: „ei nu-si pot face firme sau nu doresc sa se expuna si devii tu administrator. Tu raspunzi pentru tot. Daca nu faci ce ti se cere, sau vrei sa pleci, pierzi tot financiar: apartamentul, cardul, masina, tot. Plus, ti se insceneaza un furt si ajungi si la puscarie. Nu te poti pune cu ei, sunt prea puternici. Devii dependenta si de ei, si de viata pe care ti-o ofera. La un moment dat ajung sa controleze si felul in care gandesti. Devii un robot. Multe dintre fete au luat-o razna. S-au schimbat radical. Cele mai multe fete sunt din Transilvania, studente in Cluj. La inceput, angajau numai prin cunostinte. Acum dau anunturi peste tot. Dar, desi pleaca mai multe fete deodata, nu stii ce face cealalta, doar o vezi la firma unui partener sau la bratul cuiva. E asa bine gandit jocul asta incat poti vorbi numai cu ei, poti face numai ce spun ei, poti sa asculti numai de ei. Odata intrat in retea nu prea mai poti sa scapi. Nu te lasa si nu poti, devii dependent. Plus ca nu poti lupta contra lor. Sunt multi, au bani, au putere, au functii. Controleaza zeci de persoane si companii prin fete-spioni. Intre noi vorbim numai in romana, in asa fel incat altii sa nu-si dea seama ce discutam. Cel care controleaza totul e roman si are in jur angajati numai romani. Dar alaturi de el sunt implicati in special oficiali guvernamentali”. Urmatoarea etapa in perfectionarea spionilor si retelei e recrutarea fetelor de liceu. Scolarizate acolo si slefuite pe parcursul facultatii, romancele devin in cativa ani spioni perfecti si pioni perfecti pentru oficialii suedezi. Control total „Tinerelor li se ofera tot felul de locuri de munca. Ele cred ca sunt foarte norocoase. Nu realizeaza ca nu sunt singurele, ca nu va fi asa roz dincolo. Nu-si dau seama in ce lume s-au bagat si lucrurile nu sunt cum par. Ti se ofera bilet de avion, masina, cazare, un card nelimitat. Si fetele mai naive isi zic „pot sa-mi cumpar orice” si pleaca. Lucreaza ca secretara, ca menajera, ca orice, Nu pricep ca sunt folosite. Nu au salariu fix, unele nu au contract. Se cauta de obicei fete cu studii superioare care lucreaza la o alta companie. Fac tot posibilul sa le angajeze la alte companii. Fetele lucreaza pentru ei. Ele lucreaza pentru cealalta persoana. E spionaj. Cauta fete cu studii superioare contabilitate, finante. Fata ii zice tot la omul care a dus-o dincolo. Altele sunt mai norocoase, se nvart in cercuri inalte, se mai casatoresc din interes sau numai le stiu. Uneori, angajatorul ii impune «cu omul ala ar trebui sa te casatoresti ca sa-i intri sub piele». Lucruri din astea. Nu e prostitutie, e mai rafinat de atat, e vorba de controlul oamenilor. Din momentul in care esti acolo, trebuie sa faci tot ce ti se cere. Daca li se cere sa se culce cu cineva, ar face-o. Vor sa obtina avantaje pentru ei. Cei mai multi sunt angajati guvernamentali. Isi fac o firma si pun un om de fatada si de acolo isi fac jocul. Controleaza foarte multe lucruri. Sunt oameni importanti, cu posibilitati financiare”. Recrutare sub acoperire Sub identitatea unei studente, am incercat sa vedem cum decurge o recrutare. Reprezentanta firmei suedeze din zona a intrebat insistent in ce domeniu caut un loc de munca, pentru ca sunt multe joburi. Apoi a explicat ca a avut loc o tura de recrutare si va mai fi probail, dar nu stie exact cand. In schimb, mi-a oferit adresa de mail pentru detalii si pentru a pastra legatura. E important sa stii de la bun inceput ce esti dispus sa faci si cat de departe esti sa mergi pentru bani. Urmatorul pas e CV-ul, obligatoriu cu multe poze. Apoi, urmeaza interviul si „castigatoarele la loteria viselor” primesc un bilet de avion. Dus. „Devii un robot. Multe dintre fete au luat-o razna. S-au schimbat radical. Cele mai multe fete sunt din Transilvania, studente in Cluj. La inceput, angajau numai prin cunostinte. Acum dau anunturi peste tot. Dar, desi pleaca mai multe fete deodata, nu stii ce face cealalta, doar o vezi la firma unui partener sau la bratul cuiva. E asa bine gandit jocul asta incat poti vorbi numai cu ei, poti face numai ce spun ei, poti sa asculti numai de ei. Odata intrat in retea nu prea mai poti sa scapi”. Oana Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro