Restanţe de 2,2 miliarde de Euro la bănci

Peste 700.000 de persoane fizice înregistrau la finalul lunii februarie restanţe mai mari de 30 de zile în contul creditelor contractate de la bănci şi instituţii financiare nebancare (IFN), sumele întârziate la plată urcând la 9,7 miliarde de lei (2,2 mld. euro), potrivit datelor BNR.

Românii sunt tot mai datori la bănci. Volumul restanţelor a crescut cu mai mult de 25% în ultimul an, doar pe parcursul primelor două luni din acest an volumul restanţelor majorându-se cu echivalentul a 40 mil. euro. Clienţii cu credite în valută dau cele mai mari bătăi de cap bancherilor. Volumul restanţelor la creditele în euro, de exemplu, a crescut cu o treime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la echivalentul a 900 mil. euro.

La acestea se adaugă restanţe de echivalentul a 470 mil. euro la împrumuturile în franci elveţieni. Spre comparaţie, restanţele la creditele în lei au crescut cu circa 17% în ultimul an şi au ajuns la 3,6 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a restanţelor la credite – respectiv 6,9 miliarde de lei – sunt întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, acestea fiind trecute de bancheri în categoria pierdere şi provizionate integral, ceea ce înseamnă că şansele de recuperare a banilor sunt practic nule. De multe ori, aceste credite, mai ales dacă nu au garanţii în spate, sunt vândute recuperatorilor de creanţe la discounturi de până la 90% din valoarea nominală.

Potrivit BNR, în Maramureş, volumul creditelor se ridică la 1 437,3 milioane lei. Din această sumă, 916,7 milioane lei sunt credite contractate de agenţi economici, restul de persoane fizice.

Potrivit ultimelor statistici, restanţele înregistrate de maramureşeni la bănci se ridică la 205,6 milioane de lei.

Potrivit aceloraşi date, volumul depozitelor din Maramureş se ridică la 1.141,9 milioane lei, numai că aici raportul dintre persoane fizice şi juridice este inversat. Agenţii economici au economisit doar 85,6 milioane lei, restul fiind depozite ale persoanelor fizice.

Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor specifice incidentelor de plăţi produse de titularii de cont cu cecuri, cambii şi bilete la ordin.

Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare.

Baza de date a CIP este organizată în două fişiere:

1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP) care are trei componente:

- Fişierul naţional de cecuri (FNC),

- Fişierul naţional de cambii (FNCb),

- Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBO)

2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP.

Cei care au contractat credite de nevoi personale fără să gireze cu nimic şi ajung în imposibilitatea de a mai plăti ratele nu scapă de executarea silită. Banca poate să-ţi vândă bunurile personale. Mobila, electrocasnicele sau bijuteriile. În situaţia în care clientul nu mai deţine nimic pe numele său, banca poate opri până la o treime din salariu, procentul putând creşte până la jumătate dacă un astfel de client este urmărit de mai multe bănci. Scapă din gheara băncilor doar ajutorul de şomaj, alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii sau diurnele, acestea neputând fi urmărite pentru niciun fel de datorii.

Banca te poate urmări şi să îţi ia din bunurile viitoare. Executarea silită începe cu somaţia. Dacă o zi mai târziu de la primirea acesteia debitorul nu achită suma datorată, executorul poate trece la sechestrarea bunurilor. Locuinţa este evaluată de bancă şi scoasă la vânzare. Clientul poate face contestaţie împotriva executării silite, aceasta putând fi suspendată de o instanţă de judecată numai dacă se depune o garanţie de 10 la sută din suma datorată.

După o scădere de 10.000 în luna decembrie, în ianuarie, potrivit datelor INS, numărul angajaţilor raportaţi de companiile cu cel puţin 4 angajaţi a crescut cu 34.000, aceasta fiind a doua cea mai mare creştere lunară de la începutul crizei. Actualul record a fost înregistrat în ianuarie 2012, când numărul angajaţilor a crescut cu 43.000.

În ianuarie 2013, numărul angajaţilor a ajuns la 4.345.600, în creştere cu 130.500, comparativ cu ianuarie 2012, dar în scădere cu 461.900, comparativ cu ianuarie 2009.