Republica Moldova, între Unire și Rusia

Recent, a fost lansat  „Barometrul Republica Moldova şi România în tumultul crizelor regionale” de către IDIS Viitorul şi ISPRI „Ion Brătianu”, în baza sondajului realizat de către CBS-AXA.

Potrivit rezultatelor sondajului, 34,4% dintre moldoveni au răspuns că doresc unirea Moldovei cu România, acesta fiind cel mai mare procentaj înregistrat de când se măsoară dorința unirii dintre cele două țări. Sondajul a fost realizat în Republica Moldova (cu excepția regiunii din stânga Nistrului), pe un eșantion de 1134 persoane, cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 25 ianuarie-5 februarie 2022. Este un sondaj interesant, în care se văd intențiile celor din Republica Moldova cu privire la subiecte fierbinți pentru români. Interesante sunt și opiniile politice față de partidele românești sau față de politicieni. Sunt diferențe față de părerile celor din România care consideră, în general, că cei din Moldova ar veni cu mare bucurie la  „sânul” ocrotitor al Țării Mamă.

Astfel, potrivit rezultatelor sondajului, la un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, 49,6% dintre respondenți ar vota „împotriva” unirii, 34,4% ar vota „pentru”, pe când 4,1% nu ar participa la un asemenea referendum, iar 10,2 % sunt încă indeciși. Este observată o creștere considerabilă în rândul celor care doresc unirea cu România, întrucât acesta este cel mai mare procentaj înregistrat din noiembrie 2010, de când se măsoară această predispoziție în Republica Moldova. „Din 1993 până în 2010, procentul celor care doreau unirea s-a menținut constant, în jurul a 3%”. Întrebați dacă urmăresc activitățile politice din România, 47,3% au răspuns negativ, pe când 34,3% urmăresc „destul de puțin”, numai 14,8% răspunzând că urmăresc „destul de mult” ceea ce se întâmplă în politica românească, şi 2,9% „foarte mult”.
Încrederea moldovenilor în insti­tuțiile din România începe cu sistemul de învățământ (14,5%), urmat de Biserică (11,7%), DNA (8,1%), președinție şi armată, ambele într-o proporție de 6,5%, poliție (6,2%), SRI (5,1%), admi­nis­trațiile locale (5.0%),  guvern (4,2%) şi parlament (3,6%).
Personalitatea politică din România care se bucură de cea mai mare încredere din partea respondenților este Klaus Iohannis, cu 8,7%, pe ultimul loc aflându-se prim-ministrul Nicolae Ciucă, având doar 0,6%, fiind întrecut de George Simion, care se bucură de o încredere de 1,7%.
Când vine vorba de partide politice, respondenții par să aibă încredere în PNL (2,6%), apoi în AUR (1,7%) şi PMP (1,0%). Cu toate acestea, respondenții au declarat într-un procentaj mai mare că nu au cunoștințe cu privire la aceste partide.
Relația România-Republica Moldova este privită favorabil de respondenții acestui sondaj, 8,6% apreciind că sunt „foarte bune”, 39,3 % crezând că acestea sunt „destul de bune”, pe când 36,1% cred că sunt „nici rele, nici bune”, 4,8% că sunt „destul de rele” şi doar 2,3% susținând că sunt „foarte rele”. Mai mult decât atât, din punctul de vedere al respon­denților, relațiile dintre România şi Republica Moldova ar trebui să evolueze spre cooperare intensificată, dar păstrarea independenței RM ca stat european (32,6%), relații frățești, dar echilibrate de orientare a RM şi spre alte țări prietene (21,0%), relații pragmatice, în care fiecare dintre aceste state are grijă de propriii cetățeni (15,8%), doar 15,6% dintre aceștia susținând unirea cu România, însemnând integrarea deplină a RM în România sub o singură ad­ministrație. 14,6% au ales „nu știu/ nu răspund”.
Cooperarea dintre cele două țări ar trebui realizată în mod prioritar în domeniul comerțului (38,9%), urmat de educație, învățământ şi cercetare (36,9%) şi construcții în infrastructură (16,9%). Apărarea, consolidarea capacităților de apărare şi reziliență ocupă ultimele locuri, cu doar 3,9%. Cu toate aces­tea, respondenții consideră că România este prima ţară care ajută cel mai mult Republica Moldova în prezent (33,2%), urmată fiind de UE (17,6) şi Rusia (15,3%). De altfel, Rusia este, potrivit acestora, ţara în care se vând cele mai multe produse exportate de Republica Moldova (38,7%), urmată de România (17,2%) şi UE (5,1%).

Conflictul Rusia-Ucraina. Moldovenii vor să rămână „neutri”. În­trebați cât de probabil este un conflict real între Rusia şi Ucraina, respondenții au răspuns „foarte probabil” (8,9%), „probabil” (29,0%), „puțin probabil (27,2%) sau „deloc probabil” (19,6%).
Totodată, 43,1% dintre aceștia cred că Republica Moldova ar trebui să „rămână neutră în continuare”, 22,6% susțin încheierea unei alianțe militare cu Rusia, 12,5% unirea cu România şi 8,0% cred că Moldova ar trebui să intre în NATO.