Republica militarizată România

Impunitate și puteri sporite pentru SRI, obligația, prin lege, de a deveni turnător pentru cetățeni! I Proiectele de lege pentru organizarea și funcționarea SRI și SIE, făcute publice săptămâna trecută de presă și asumate mai apoi de președinte și premier, pot transforma România într-o republică militarizată.
 La 33 de ani de la Revoluție, se pregătește, pe șest, reînvierea Securității.
Președintele a dat asigurări că aceste proiecte vor fi ajustate și nu vor știrbi democrația. Și, totuși, cum e posibil ca într-un stat european cineva să propună, contrar Constituției, ca serviciile secrete să aibă de exemplu drept de inițiativă legislativă? Sau firme și ONG-uri sub acoperire?

În timp ce românii sunt asaltați de știrile negative legate de prețuri, inflație, crize multiple și război, în coaliția de guvernare se dezbat proiectele de lege pentru modificarea organizării și funcțio­nării Serviciului Român de Infor­mații (SRI) și Serviciului de Infor­mații Externe (SIE).

Proiectele au fost prezentate săptămâna trecută de G4media. Iar mai apoi au fost asumate și recunoscute de la cel mai înalt nivel. Însă, în ciuda mesajelor liniștitoare ale autorităților, cele două proiecte sunt revoltătoare și trag un semnal serios de alarmă cu privire la viitorul democrației românești.
Pe scurt, în forma actuală a proiectelor de lege, România devine practic o republică militarizată, în care serviciile secrete dobândesc puteri sporite și impunitate, în detrimentul drepturilor și libertăților fundamentale care sunt călcate practic în picioare.  

Ce este grav în proiectul de lege privind organizarea și funcționarea SRI? Să le luăm pe rând.

Prima modificare revoltătoare este introducerea obligației, pentru ce­tățeni, dar și pentru persoane juridice, de a sprijini SRI, practic de a deveni turnător: „Autoritățile şi instituțiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obli­gația să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atri­buțiilor sale, potrivit legii”.
O altă problemă majoră o reprezintă introducerea dreptului la inițiativă legislativă pentru SRI. Proiectul de lege prevede la art. 14 că: „Serviciul poate iniția proiecte de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate, conform prevederilor Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/ aprobării”.

De asemenea, și proiectul privind orga­nizarea și funcționarea SIE prevede același lucru: „Art. 5. – (1) În realizarea funcțiilor sale, Serviciul de Informații Externe are următoarele atribuții principale:
r) inițiază sau, după caz, avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate”. Nici aceste prevederi nu sunt cuprinse în legislația actuală și nici nu ar avea cum, pentru că sunt profund contrare Constituției, care prevede la art. 74 că au drept de inițiativă legislativă doar guvernul, parlamentarii sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

O altă problemă majoră o reprezintă dreptul serviciilor secrete de a se finanța nu doar din bani publici, primiți de la buget, ci și prin înființarea de societăți comerciale și ONG-uri.
Proiectul de lege prevede că: „Serviciul poate avea în coordonare, în raport cu nevoile proprii şi cu respectarea strictă a prevederilor legale, o regie autonomă, precum şi asociații cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar.  Art. 42 – (1) Fondurile bănești necesare pentru desfășurarea acti­vității Serviciului se asigură de la bugetul de stat şi din alte surse, legal constituite.
(2) În cadrul Serviciului, pot fi înființate activități finanțate integral din venituri proprii, potrivit legii”.

Într-un comunicat semnat de 13 ONG-uri, se trec în revistă și alte prevederi problematice: „Una din prevederi este impunitatea în fața justiției: personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desem­nați, iar perchezițiile la sediul SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI. Astfel, de facto, personalul SRI ar avea o protecție fără precedent în fața justiției, iar eventualele fapte comise cu știința directorului SRI sau chiar a șefului statului nu ar putea fi niciodată anchetate. Consecința maximală este că un președinte rău intenționat ar putea să folosească SRI în interes propriu, fără niciun fel de răspundere legală.

Președintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI. Este inacceptabilă limitarea puterii Par­­lamen­­tului în privința controlului serviciilor de securitate, iar adâncirea simbiozei între șeful statului și șeful SRI nu face decât să sporească tentația puterii și a impunității.

O altă prevedere scandaloasă este că personalul SRI ar putea să solicite oricărei persoane sprijin pentru realizarea atribuțiilor şi com­­petențelor legale, iar persoana respectivă ar fi obligată nu doar să asiste, ci și să păstreze secretul asupra operațiunii. Acest tip de prevederi depășește mult cadrul obligațiilor cetățenești și devin o încălcare gravă a libertăților civile.
Conform aceluiași proiect de lege, SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI. Cel puțin două decizii anterioare ale Curții Constitu­ționale au declarat în afara Constituției prezența SRI în procedura de urmărire penală, ca autoritate responsabilă cu interceptările.
Nu în ultimul rând, SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme („pot fi înființate activități finanțate integral din venituri proprii, potrivit legii”) și chiar propria societate civilă („asociații cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar”), totul departe de ochii publicului, și, potențial, chiar și în afara controlului fiscal, pentru că documentele operative privind cheltuielile se casează și se distrug anual, la finalul exercițiului fiscal. Oricum fondurile pot veni și din orice „alte surse, legal constituite” (sponsorizări, donații, activități economice).

Amintim și că acest proiect, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare și publicat de jurnaliștii de la G4Media.ro, a fost precedat de acte normative, adoptate de Guvern și de Parlament, ce au crescut puterile serviciilor de securitate în alte domenii: interceptarea comu­nicațiilor electronice prin Codul Comunicațiilor (lege declarată parțial neconstituțională de CCR), filtrarea investițiilor străine din țări din afara spațiului comunitar sau servicii secrete cu un rol central în proiectul de cloud guvernamental, cu acces direct la toate datele de trafic.
Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui pre­ședinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”.

Întrebat despre proiectele de lege apărute în presă, președintele Klaus Iohannis a încercat să li­niștească apele, arătând că e vorba despre un draft, care va suferi modificări și a considerat drept „o eroare” faptul că acesta a fost făcut public: „noi avem anu­­mite legi pe domeniul secu­rității națio­nale care au fost făcute la începutul anilor ’90, când democrația a fost nouă, s-a încercat să se construiască instituții moderne, europene, care respectă drepturile cetățeanului. Însă, în timp, știm că lucrurile trebuie adaptate contextului. Pentru asta, a fost întocmit un proiect, câte un proiect pe aceste legi. Acum ne aflăm în faza în care avem primul draft. Acesta nu este destinat publicului larg, este un prim draft care urmează să fie analizat de Guvern, de CSAT, pe urmă de Parlament. Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că avem doar un prim draft. Aceste legi vor intra în discuția Guvernului, vor fi dezbătute, vor intra în CSAT, vor fi dezbătute, vor fi modificate. Vor intra în Parlament, unde specia­liștii, comisiile de specialitate vor interveni și, sigur, dacă anumite abordări din primul draft nu sunt bune, vor fi corectate. Aceste ches­tiuni sunt, ca să zic așa, self evidente, nu își dorește nimeni o restaurație a vechii securități sau o încălcare a drepturilor cetățenești sau altceva. Astea sunt niște speculații care sunt pur și simplu eronate. Eronată este și scurgerea acestor prime forme către media, și, în final, acum am trecut de această fază. Personal, mă voi îngriji ca, acolo unde draft-ul nu a avut încă o formă corespunzătoare timpurilor noastre, să fie corectat. Deci, aceste îngrijorări, la acest moment, după părerea mea, nu sunt necesare. Atunci când legile vor ajunge în dezbatere publică, sigur, aceste îngrijorări sau unele care mai rămân atunci în picioare trebuie aduse la cunoștința legiuitorilor pentru a putea fi corectate. Deci, este un demers natural și, în final, îmi doresc tare mult să avem pe domeniul securității naționale o legislație modernă care răspunde întrebărilor care vin și din societate și din domeniul instituțiilor de forță”.
Rămâne de văzut care va fi forma finală a proiectelor de lege, cert este că „modern” nu înseamnă în niciun caz puteri sporite în detrimentul democrației și drepturilor fundamentale. Așa cum un stat modern și democratic nu este condus de servicii secrete, ci de cetățenii prin reprezentanții lor aleși prin vot direct!

Serviciul Român de Informații devine autoritate națională inclusiv în domeniul interceptării comunicațiilor:

Art. 5 – Serviciul este autoritate națională în următoarele domenii:
d) interceptarea comunicațiilor, sens în care realizează punerea în aplicare a actelor de autorizare privind restrângerea temporară a exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale cetățenilor, emise potrivit legii.

Art 7 h) asigură avizarea şi acreditarea operațiunilor de producție, comercializare, import ori export a aparaturii de interceptare şi înregistrare a comunicațiilor/ comunicărilor, potrivit competențelor.

Art. 8  c) Centrul Național pentru Interceptarea Comunicațiilor – cu rol în obținerea, prelucrarea şi stocarea informațiilor în domeniul securității naționale.

Cetățenii, obligați la turnătorie

Art. 9:
– (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, Serviciul cooperează cu alte autorități şi instituții, potrivit compe­tențelor legale.
– (2) Autoritățile şi instituțiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligația să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuțiilor sale, potrivit legii.
și
Art. 32
– (1) Personalul Serviciului în exercitarea funcției îndeplinite în condițiile legii are dreptul de a utiliza tehnici speciale de investigare specifice activității de informații şi contrainformații ori de aplicare a legii, precum şi să solicite oricărei persoane sprijin pentru realizarea atribuțiilor şi competențelor legale. Persoana solicitată este obligată să păstreze secretul asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii.
 

Proiectul privind orga­nizarea și funcționarea SIE prevede același lucru:
„Art. 5. – (1) În realizarea funcțiilor sale, Serviciul de Informații Externe are următoarele atribuții principale:
r) inițiază sau, după caz, avizează proiectele de acte normative care au
legătură cu domeniul său de activitate”. Nici aceste prevederi nu sunt
cuprinse în legislația actuală și nici nu ar avea cum, pentru că sunt profund contrare Constituției, care prevede la art. 74 că au drept de inițiativă legislativă doar guvernul, parlamentarii sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

„Noi avem anu­­mite legi pe domeniul secu­rității națio­nale care au fost făcute la începutul anilor ’90, când democrația a fost nouă, s-a încercat să se construiască instituții moderne, europene, care respectă drepturile cetățeanului. Însă, în timp, știm că lucrurile trebuie adaptate contextului. Pentru asta, a fost întocmit un proiect, câte un proiect pe aceste legi. Acum ne aflăm în faza în care avem primul draft. Acesta nu este destinat publicului larg, este un prim draft care urmează să fie analizat de Guvern, de CSAT, pe urmă de Parlament. Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse”.
Klaus Iohannis, președintele României