• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 25 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 4 August , 2008

Republica autonoma Microraion Vest

Dezinteresul sau neputinta vechii administratii din Baia Sprie a generat un soi de republica autonoma in cel mai mare cartier din oras - Microraion Vest Un grup de pensionari, muncitori si oameni simpli este mai tare decat toti alesii care s-au perindat in ultimii 40 de ani la conducerea Primariei Baia Sprie! Desi, la nivel declarativ, fostii alesi de Baia Sprie erau de acord ca investitiile in cel mai mare cartier din Baia Sprie – Microraion Vest, sunt „prioritatea zero”, zona centrala a orasului a ramas tot un fel de ghetou. Trotuarele din cartier au fost realizate in urma cu patru decenii si de atunci asa au ramas. Oamenii au ajuns sa-si rupa picioarele in gropi si spun ca daca nu circulau pe acolo, puteau folosi linistiti zona pentru… fan. Asa-zisele trotuare si intrari in bloc au ajuns un sirag de gropi, presarate din loc in loc cu petece de asfalt. Satui de neputinta si scuzele administratiei, in urma cu 2 ani, cetatenii au hotarat sa faca ei ce n-a putut administratia locala. Initiatorul proiectul, Mihai Darida, povesteste ca i-a picat in mana, din intamplare, un pliant despre finantari pentru comunitatile miniere, implementat de Fondul Roman de Dezvoltare: „Trebuia ca 80% din persoanele din cartier sa fi iesit la pensie din minerit sau sa mai lucreze in minerit. Noi ne incadram, asa ca am zis ca ar fi bine sa facem trotuarele astea, ca unul si-a rupt un picior, altul o mana. Sunt facute de acum 40 de ani. Am facut un grup de initiativa Grupul din comunitatea miniera Microraion vest 1-10, is 22 de blocuri, cu vreo 700 de familii. Si apoi am facut o cerere la FRDS”. Initial, oamenii au fost sceptici. S-au obisnuit cu neputinta si se intrebau cum vor reusi sa faca oamenii ce n-au putut autoritatile. Dar proiectul a fost aprobat la o valoare totala de 108.000 de dolari, din care 10% trebuia sa reprezinte contributia comunitatii: „Ne-am bucurat ca putem contribui in munca, pentru ca sunt multi pensionari, au venituri mici si nu aveam cum sa adunam atatia bani”. Au urmat sedinte cu locatarii, drumuri, licitatii. Si toate, fara a primi un leu: „N-am primit salariu pentru munca asta. Am facut-o voluntar, pentru noi, pentru comunitate”, spune Darida. In prima faza, locatarii si-au ales trei reprezentanti: Mihai Darida, Ioan Nistor si Costel Bucur. Apoi a inceput nebunia. „Am inceput cu Politia, ca trebuia sa ne scoatem fiecare cazier. Apoi am fost la banca sa deschidem cont, ca noi n-am vazut culoarea banului. Avem contabil, ne-a facut statul de plata si s-a virat la firma. De aia nu se fac proiecte de astea, ca nu castigi. La inceput am mers pe banii nostri, apoi s-au dat deconturi, dar sume mici. Plus ca nu rezolvi intotdeauna din prima. Numai la gaz am fost de trei ori, ca s-a pierdut dosarul. Apoi la pompieri, la mediu, la ape... Au trebuit o gramada de avize, desi lucrarea e pe acelasi amplasament. Un an si jumatate a durat partea de documentatie si hartogarii. Dar ne-a ajutat si primaria, ca mai cunostea proiectanti, firme etc.” A urmat apoi partea inedita: licitatiile. Desi multi dintre localnici nu mai vazusera in viata lor un caiet de sarcini si nici nu au participat la o licitatie, s-au trezit ca trebuie sa puna „note” firmelor: „Am facut o comisie, formata din cetateni si, in total, am organizat cinci licitatii. La prima, pentru selectarea proiectantului am dat-o in bara, dar la niciuna n-am avut contestatii, suspiciuni sau probleme. Prin licitatie am selectat si contabilul, dirigintele de santier si executantul. Am avut firme serioase la licitatie si am invatat sa selectam ofertele. Am citit caietul de sarcini si am deschis ofertele in ordinea in care le-am primit. Orice inveti…” Apoi a venit vremea „cofinantarii”. Locatarii fiecarui bloc au trebuit sa-si pregateasca zona de asfalt: „Au facut tot ce-a trebuit. Cei in varsta au curatat pamantul si iarba, restul au pregatit trotuarele pentru asfalt. Le-am spus ca unde e gata prima data, acolo incepem cu asfaltul si au facut un fel de concurs”. Din pacate, executia lucrarilor s-a suprapus cu campania electorala si oamenii, obisnuiti cu „asfaltita” electorala, s-au gandit ca odata cu campania se va opri si reabilitarea trotuarelor. Numai ca lucrarea n-avea nicio treaba nici cu campania, nici cu alesii locali, asa ca, in prezent, e aproape finalizata: „Acum se tot mira ca continuam si dupa campanie. Desi, noi n-am depus proiectul in scop electoral. Era de ajuns sa vezi ce bucurosi au fost oamenii cand s-a turnat asfalt... A fost un fel de sarbatoare, ca dupa atatia ani nu vor mai merge prin noroi”. Vointa poporului, zdrobita de „masinatiuni politice” Datorita lucrarii, oamenii au insistat ca Darida sa candideze pentru un post de consilier local, dar din cauza unor masinatiuni politice a fost invalidat: „Oamenii au fost suparati, au vrut sa iasa in strada. Eu nu vroiam indemnizatia, ci sa fiu parghia dintre cetateni si autoritati.” Oricum, Darida spune ca se va implica in continuare in rezolvarea problemelor, mai ales ca noii alesi de Baia Sprie s-au dovedit mult mai deschisi decat vechea administratie: „Sunt convins ca noul primar va continua lucrarile in zona, pentru ca a vazut proiectul nostru si i-a placut ce-am facut. Acum ma gandesc sa mai depun un proiect, cu mansardarea de blocuri, dar ramane de vazut”… Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.