Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Reprezentanţii Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei au fost răsplătiţi cu aplauze, lacrimi de emoţie, îmbrăţişări, la Programul Zilelor Francofoniei de la Lausanne!
În perioada 15-16 martie 2016, un grup alcătuit din reprezentanţi ai Secţiei de Teatru şi ai Ansamblului Folcloric MARA, de la Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei, a participat la Programul Zilelor Francofoniei la Lausanne, organizate de Ambasada României pe lângă Confederaţia Elveţiană şi Instituţiile de Formare din Cantonul Vaud.
În drum spre Lausanne, grupul a făcut un popas într-o pensiune de lângă Viena, unde l-au avut gazdă pe Ioan Godja, preşedintele Asociaţiei româno-austriece „UNIREA” care a invitat, la începutul lunii mai, Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei cu Ansamblul „MARA” şi Secţia de Teatru cu piesa „O noapte furtunoasă” de IL Caragiale, pentru a susţine câteva spectacole la Viena şi la Wiener Neustadt cu prilejul sărbătoririi “Zilei Europei”.
Ajunşi la Laussane, reprezentanţii Centrului Cultural au fost preluaţi de Gafia Galay (născută în Maramureş) şi Jean-Louis Chancerel, iniţiatorii proiectului, care s-au ocupat de organizarea şederii în Elveţia, oferind un program deosebit de interesant.
Simpozionul dedicat francofoniei a fost deschis de Excelenţa Sa doamna Anca Opriş, ambasador al României pe lângă Confederaţia Elveţiană. Evenimentul a fost patronat de către domnul Guillaume Vanhulst, rector la Facultatea de Pedagogie şi de către reprezentantul Cantonului Vaud. (Cantonul Vaud este unul dintre cele 26 de cantoane ale Elveţiei şi face parte din regiunea francofonă a ţării. Capitala sa este la Lausanne. Nici un alt canton elveţian nu este, probabil, atât de variat sub aspectul peisajelor).
În prima parte a evenimentului, prof. Dumitra Baron (Universitatea din Sibiu), a vorbit despre scriitorii de limbă română şi franceză Panait Istrati şi Emil Cioran. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză şi română, a fost tradusă în peste 30 de limbi. Emil Cioran a fost filozof şi scriitor român stabilit în Franţa, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetăţenia franceză. Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinereţe.
Cu mult umor, Marius Daniel Popescu a prezentat ziarului „Le Persil” („Pătrunjelul”) şi problematica scrierii în două limbi: română şi franceză. A urmat un moment muzical susţinut de pianistul Mihai Boitan (din Bucureşti).
În partea a doua a evenimentului au vorbit prof. Bernard Courvoisier (Franţa), Gafia Galay şi Jean-Louis Chancerel (Elveţia) şi prof.dr.Ioan Dorel Todea (România), despre problematica traducerii din limba română în limba franceză. Bernard Courvoisier a prezentat un amplu material despre dificultăţile traducerii creaţiilor populare româneşti în limba franceză, ilustrând cu problemele întâlnite la traducerea ”Mioriţei” (cu variante) şi a unor creaţii din Maramureş. Cu acest prilej a fost prezentată ediţia bilingvă a volumului de poezii „Ruga de veci” de Dorel Todea, tradus în limba franceză de Gafia Galay şi Jean-Louis Chancerel. S-a bucurat de aprecierile asistenţei, prezentarea de către prof. Luminiţa Colopelnic, a unui material în PowerPoint, despre învăţarea limbii franceze şi promovarea francofoniei la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei.
Seara, după încheierea simpozionului, a avut loc spectacolul susţinut de Secţia de Teatru, „PRIERE POUR L’ETERNITE”- text şi regia artistică Dorel Todea, traducere Gafia GALAY şi Jean-Louis CHANCEREL, un recital de muzică uşoară în limba franceză susţinut de Camelia Trifoi, (laureată a concursurilor naţionale „ Ursuleţul de aur” şi „Cântecele Devei”- 2015) şi un recital de cântece din folclorul zonei etnografice a Maramureşului prezentat de grupul vocal instrumental al Ansamblului folcloric „Mara”: Ileana Matus-solist vocal, Mihai Chiş - vioară, Ioan Godja - zongoră şi vocal şi Daniel Ciocan- tobă. Spectatorii, printre care se aflau ambasadorul României pe lângă Confederaţia Elveţiană, preotul parohiei ortodoxe, participanţii la simpozion, intelectuali români satabiliţi în Elveţia, invitaţii organizatorilor, s-au declarat surprinşi de înalta calitate a spectacolului, mărturisind că nu au mai văzut demult un asemnea eveniment artistic. Actorii, instrumentiştii, solista Ileana Matus – în formă de zile mari, au fost răsplătiţi cu aplauze, lacrimi, îmbrăţişări, atenţii din partea Ambasadei. Despărţirea de artiştii sigheteni s-a produs greu, după peste o oră de discuţii, felicitări, proiecte.
Organizatorii au pregătit sighetenilor o vizită la Şcoala de Formare Profesională (Şcoala Tehnică şi de Meserii), un tur al oraşului Lausanne şi vizita la două muzee.
Proiectul participării sighetenilor la evenimentele de la Lausane se datorează iniţiativei şi susţinerii din partea familiei Gafia Galay şi Jean-Louis Chancerel, s-a bucurat de o permanenta atenţie din partea Excelenţei Sale doamna Anca Opriş, ambasadorul României de pe lângă Confederaţia Elveţiană şi de sprijinul Cantonului Vaud.
Din grup a lipsit din motive medicale managerul Centrului Cultural, domnul Spiridon Pralea, care a sprijinit şi a urmărit întreaga călătorie a artiştilor sigheteni, pregătind la întoarcere surpriza întâlnirii - undeva lângă Zürich - cu muzicianul, născut la Sighetu Marmaţiei- cetăţean de onoare al municipiului, Isvan – Zsolt Nagy. Satisfacţia reprezentării cu brio a Maramureşului, a unei experienţe unice, a alungat oboseala parcurgerii unui drum lung şi, firesc obositor! În urma acestui succes sighetenilor li s-a promis o nouă invitaţie la un eveniment cultural reprezentativ la Geneva!
Dorel Todea