REPORTAJ/DIVERTISMENT/CONCURS

* Periplu prin Giulesti, fosta mosie a cneazului Giula
Cioplind lacrimile ISTORIEI

* Culti si desculti
Nu port bikini!

* Un arbore milenar, in pericol de extinctie
Tisa de Maramures

* GAZETA demareaza un alt concurs de milioane
Cautam geniali!

* Periplu prin Giulesti, fosta mosie a cneazului Giula
Cioplind lacrimile ISTORIEI

Situata “pasta Gutai”, pe valea raului Mara, comuna Giulesti are un trecut fascinant, impanzit de legende populare, care mai sunt murmurate inca de batrani. Comuna se mai poate lauda cu bisericile vechi, monumentele istorice, mesterii populari, ansamblurile de dansuri si cantece populare si cei doi fii ai satului: Ilie Lazar, cel care a convocat delegatia maramureseana pentru Unire in 1918, si Ioan Barlea, primul arhivar roman din Ardeal.

Comuna Giulesti este situata in Maramuresul istoric, la circa 56 de km de Baia Mare. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 1364. Denumirea provine de la numele intemeietorului, cneazul Giula, a carui fiica a fost casatorita cu fiul lui Bogdan Voda. Se spune ca Giula avea in stapanire toate localitatile situate pe valea Marei si-a Cosaului. Vechea vatra a satului se afla pe locul numit Mestecanis, unde au fost gasite pietre de moara. In trecut, comuna cuprindea si satul Niresel, care a fost distrus de invadatori. Azi, comuna cu 3.540 de locuitori cuprinde satele Berbesti, Feresti si Manastirea.

GIULESTI

Primarul comunei este Petru Codrea l in Giulesti si Berbesti functioneaza cate o scoala cu clasele V-VIII, iar in Feresti si Manastirea cate o scoala cu clasele I-IV l din 1996, in drumurile comunale s-a investit peste un miliard de lei l comuna se mandreste cu Ilie Lazar, cel care a convocat in 1918 delegatii maramureseni pentru a pleca la Alba Iulia si Barlea Ioan, primul arhivar roman din Ardeal l comuna are o suprafata totata de 17.000 de ha l ansamblul popular Mara-Berbesti functioneaza de aproape o jumatate de secol. In prezent, directorul ansamblului este Stefan Rednic. Ansamblul, care are peste 70 de membri, a participat la numeroase festivaluri de folclor l Troita de la Berbesti a fost ridicata in secolul al XVIII de catre un detinut, care se spune ca a scapat de pedeapsa dupa ce a terminat–o l prima scoala din Giulesti a functionat intr-o casa, apoi in dispensar, actuala scoala fiind ridicata in 1950 l primul preot din Giulesti a fost mentionat in hrisoave in 1380.

Blestemul si minunile

In curtea actualei biserici de la Giulesti se pastreaza inca ruinele vechii biserici din piatra. Prima din Maramures, datand de la inceputul secolului al XIV-lea, actualul lacas de cult, care poarta hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost construit dupa daramarea vechii biserici, in secolul al XIX-lea. Din aceeasi perioada dateaza si biserica din Manastirea. Se spune ca in localitatea respectiva au fost aduse chilii si calugari, dar, din diferite motive, manastirea nu a fost ridicata. Satul a fost intemeiat de pelerinii veniti in zona. Batranii spun ca din aceasta cauza satul este blestemat, “nici sa creasca, nici sa scada”. Intr-adevar, de cativa ani, populatia din Manastirea a ramas constanta. Se spune ca icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, care in prezent se afla la manastirea de la Bixad, provine din satul Manastirea.

Harnica Ilisca

Ilisca Rednic se numara printre cei mai gospodari giulesteni. Parintii Iliscai i-au transmis dragostea pentru lucrul campului. “Pa noi ne-or invatat de mici sa merem la camp si sa ne placa orice lucru. Avem pamant mult. Aicea cel mai bine mere cartofu’, malaiu’ si fanu’. Tanem si animale, da-s tare lesne. Purceii or ajuns amu’ la 2-300.000 de lei. Bataie de joc, ne-am descurajat si amu’ tanem purcei numa’ pantru casa. Lapte predam la centru, da’ si aista-i lesne, 5.000 de lei litara. Anu’ trecut o fo’ si fan slab, n-am putut tane multe vite. Nu castigi nu stiu ce. Cat cheltuiesti, atata si castigi, poate si mai putan, numa’ n-ai ce face”, a spus gospodina.

Agricultura si cioplitori in lemn

Ramura de baza a economiei comunei este agricultura, in special cresterea animalelor. In comuna functioneaza doua fabrici de procesare a laptelui, patru gatere, doua mori, o fabrica de paine si trei valtori. Comuna este renumita pentru cioplitorii in lemn si mesterii populari. Din cauza problemelor de alimentare cu apa, in comuna functioneaza o singura pensiune. Primarul sustine ca proiectul de aductiune de apa poate fi realizat cu doua miliarde de lei. Cu aceeasi suma ar putea fi rezolvata si problema inundatiilor de pe malul raului Mara, care afecteaza circa 50 de gospodarii.

Bunicul si farcitura

Vasile Pop din Giulesti are 75 de ani, dar nu a renuntat la munca. L-am gasit cu furca in mana, abia sosit de la “farcitura”. “Am adus neste fan pantru animalele aistea. Ce sa faci, ca trebe sa lucri. Io marg la camp de cand eram de-o schioapa. Am facut numa’ sapte clasa. Patru la rumani si tri la unguri. Parinti o fo’ oamini gospodari si-or avut de tate. Ase m-o invatat si pa mine. In razboi n–am fo’, da’ am facut doi ai de armata. Daca lucri, ai ce-ti trebe’. Si mai demult o fo’ ca si amu’ si amu’ ii ca mai demult. Pantu unii ii bine tare, pantru alti ii tare rau. Io am lucrat, da’ nu capat defel bani. N-am avut vreme sa-mi fac pensie, ca la tara ii tare mult de lucru. Noroc cu fecioru’, ca ma tane”, a spus batranul.

Ioana Lucacel



* Culti si desculti
Nu port bikini!

Toate inceputurile de an ne prind descoperiti. Mai ales la buzunare. Treaba cu banii e clara, insa nu intelegem de ce chestionatii sunt ”goi” si la capitolul idei. Pentru a-i trezi din mahmureala, le-am sugerat o atmosfera tropicala, unde goliciunea trupului nu are nimic de a face cu cea a spiritului. Intrebarea saptamanii a fost: ”De unde provine denumirea bikini?”. Luat ca din oala... cu sarmale, ”pensionarul” sef al morosenilor, acest Michael Smecher al accidentelor rutiere musamalizate, vorbim de Gavril Miclea, directorul general al Casei Judetene de Pensii, nu si-a ascuns nestiinta de care il banuiam si a recunoscut. ”Nu stiu. Atat. Credeam ca ma intrebati despre probleme profesionale”, a ingaimat Miclea. S-avem pardon, dom’ sef, dar cand v-am intrebat de masinuta busita si ne-ati dus cu vorba, cum a fost? Consilierul judetean Ioan Manole s-a aratat dispus la hohoteli, confundand ambalajul cu continutul (adica perechea de bikini cu ce se ascunde dincolo) si apoi ne-a sugerat ca poarta un alt fel de lenjerie intima. ”Glumiti, sau ce? Haideti, dom’le, puneti intrebari decente si fara obscenitati. Eu nu port bikini. Intrebati-i pe cei care poarta. (cineva ii spune sa o lase mai moale, n.red.) Stiu ca ma inregistreaza. Intrebati-i si pe cei care poarta bermude, de ce le poarta.” Chiar asa! De ce purtati, domnilor consilieri, bermude? E mai cald decat in bikini? Furat de peisaj, Iuliu Szekely, directorul RA Apele Romane, era sa nimereasca raspunsul corect, dar nu a fost cazul. ”Exista niste insule in Hawaii, unde s-a purtat pentru prima data aceasta imbracaminte.” Si orbul a nimerit Braila, dar dumneavoastra ati nimerit doar Constanta (orasul lui Tanta). Denumirea de bikini provine, intr-adevar, de la numele unor insule, dar din cu totul alte motive. La 1 iulie 1946, deasupra atolului Bikini din insulele Marshall de Nord, au avut loc o serie experimente nucleare americane. La cinci zile de la explozia bombei atomice, creatorul de moda parizian, Louis Reard, a prezentat primul costum de baie feminin format din doua piese, care a fost la acea vreme extrem de ”exploziv”. El l-a botezat dupa numele atolului din Micronezia.

Ciprian DRAGOS



* Un arbore milenar, in pericol de extinctie
Tisa de Maramures

Tisa (nu raul de granita, ci arborele) este un conifer de climat oceanic, aflat pe cale de disparitie in Europa. Daca n-ar fi taiat, ar putea trai pana la 3.000 de ani, fiind cel mai longeviv arbore din Eurasia. La Herculane, s-a gasit in pamant un ciot de tisa care, in momentul taierii, in evul mediu, avea varsta de 2.000 de ani. Desi conifer, tisa (un copac cu tesut fin) nu contine rasina, ci taxina, substanta extrem de otravitoare. Lemnul de tisa este ideal pentru sculptura si vase cioplite din lemn, fiind extrem de dur. De altfel, tisa este arborele de fier al Carpatilor din care s-au facut cuiele din lemn ale bisericutelor maramuresene, arcurile si sagetile medievale, brazdarele plugurilor de lemn. Arborele a fost distrus aproape peste tot unde a fost intalnit, fie de ciobanii din munti, care isi fereau oile sa nu manance din acele sale otravitoare, fie de taietorii de lemn. Un metru cub de tisa costa mii de euro, desi legea e foarte stricta si o clauza speciala a acesteia prevede ca este complet interzisa comercializarea lemnului de tisa, indiferent de locul de provenienta. In Baia Mare, arborele de tisa poate fi vazut pe strazile Lacatus (exemplarul de acolo are 300 de ani), 1 Mai, in curtea Parchetului, langa Liceul de Arta sau pe Valea Rosie. In Sighet e prezent langa laboratorul Spitalului (exemplarul de acolo are 350 de ani), in cimitirul reformat, pe strada Dragos Voda si la Faget. A mai fost cultivat si in Baia Sprie, Tautii de Sus, Viseu de Sus si Somcuta Mare. In biotopul sau natural, in locurile cu relief accidentat din golul alpin sau in padurile de amestec, aproape a disparut. In Muntii Maramuresului (pe Vaser, Repedea, Bistra si Lutoasa) si in Rezervatia Pietrosu Rodnei exemplarele supravietuitoare pot fi numarate pe degete. In restul muntilor, a disparut deja. Mai mult, singurele locuri din tara unde mai formeaza arborete sau cranguri naturale sunt doar doua: langa Manastirea Tismana din Mehedinti si in judetul Bistrita Nasaud, intr-un masiv din Muntii Rodnei. Pentru protectia sa nu dam date mai precise, pentru a nu ne trezi, ca si in cazul altor specii, ca il vom putea vedea curand numai in fotografii si prin gradinile botanice.

Teofil IVANCIUC



* GAZETA demareaza un alt concurs de milioane
Cautam geniali!

Mare, concurs mare! GAZETA invita elevii talentati la concurs. Cinci burse, a cate un milion de lei lunar, acordate timp de un an, ii asteapta pe elevi. Completati cat mai multe taloane si veti fi inscrisi la concursul GAZETEI. Timp de cinci saptamani aveti ocazia sa completati taloanele de concurs si sa le trimiteti pe adresa redactiei. Parinti, aveti incredere in cunostintele copilului, inscrieti-l in competitia geniilor! GAZETA ii premiaza pe cei mai buni.

Competitia este dedicata exclusiv elevilor de liceu sau scoala de arte si meserii care se pot mandri cu bagaje impresionante de cunostinte, talent sau indemanare. Pe scurt, cautam genii autohtone. Cinci burse de cate un milion de lei pe luna, acordate pe o perioada de un an, asteapta sa intre in buzunarul celor care merita. Intrecerea va desemna cinci formidabili. Concursul GAZETEI se va desfasura in doua etape. Prima etapa - si cea mai flexibila - este inscrierea. Pentru a te inscrie in concurs este nevoie sa completezi minim trei din cele cinci taloane prezentate de GAZETA, in cinci numere consecutive. Taloanele trebuie completate si trimise prin posta sau pot fi aduse personal la adresa redactiei, bulevardul Traian nr. 23/9, Baia Mare. Mare atentie, mare! Parinti, bunici, unchi sau vecini, daca aveti prin preajma astfel de elevi puteti sa-i inscrieti la concursul GAZETEI. Mai multe taloane cu acelasi nume inseamna mai multe sanse de reusita. Legatura de rudenie nu este obligatorie. Prietenii la nevoie se cunosc. Cei cu adevarat talentati merita votati.

Cinci sectiuni castigatoare

La acest concurs sunt bineveniti elevi din tot judetul. Concurentii se pot inscrie la oricare din cele cinci sectiuni ale concursului. Matematica sau informatica sunt materiile care pot fi alese la prima sectiune. Istorie, geografie si stiintele socio-umane sunt disciplinele celei de-a doua sectiuni, iar a treia sectiune de concurs cuprinde disciplinele fizica, chimie si biologie. Urmeaza sectiunea a patra, dedicata celor care au afinitati pentru limba romana sau limbile straine (engleza sau franceza). Pentru sectiunea a cincea se pot inscrie cei care au aptitudini artistice, sportive sau legate de inventica. Un concurent trebuie sa-si aleaga o singura disciplina prezenta intr-una din cele cinci sectiuni. Vor trece in a doua etapa concurentii care detin cele mai multe voturi. Acest concurs implica si solidaritatea apropiatilor. Cei care vor sa se inscrie la concursul GAZETEI au ocazia sa verifice cat de mult ii apreciaza familia si prietenii. Votul lor poate fi un pas inainte.

Regulamentul si decizia

Etapa I: La incheierea celor cinci saptamani in care se desfasoara concursul are loc numararea voturilor. Urmeaza votul de incredere si o verificare scrisa a elevilor. Chiar daca au suportul familiei si taloane pe masura, este nevoie de o parere acreditata. GAZETA va lua legatura cu institutia de invatamant ale carei cursuri le urmeaza elevul. Ultimul vot, de incredere, este al profesorului care-i preda concurentului specialitatea la care s-a inscris. Daca profesorul considera elevul suficient de pregatit pentru a participa la concursul GAZETEI, acesta va trece in etapa a doua a competitiei. Cel care nu primeste votul profesorului nu poate trece in etapa a doua a concursului si va fi descalificat. Ghinionul celui descalificat este norocul urmatorului de pe lista. Astfel, exista o sansa si pentru cei talentati, dar cu taloane mai putine. Etapa a II-a: Urmeaza verificarea cunostintelor. Etapa a doua, cea mai dificila pentru concurenti, constituie testarea propriu-zisa. Finalistii vor avea de rezolvat un test grila care va contine intrebari din disciplina aleasa, respectiv probe practice pentru concurentii de la sectiunea a cincea (aptitudini artistice, sportive sau legate de inventica). Intrebarile vor fi reprezentative pentru domeniul ales. Nu uitati: doar cei cu adevarat talentati vor fi premiati. Pentru a pastra tonul academic pe care il are acest concurs, testele vor fi corectate de cinci comisii, cate una pentru fiecare sectiune, alcatuite din profesori de specialitate. Rezultatele la aceste teste vor desemna castigatorii. Fiecare sectiune va avea un singur castigator. Cei cinci vor primi, timp de un an, cate un milion pe luna din partea GAZETEI. Perioada de inscriere la concurs incepe din acest numar si se intinde pe durata a cinci saptamani. Nu uitati, o conditie de baza a inscrierii e numarul cat mai mare de taloane trimise pentru acelasi participant. Bafta tuturor! GAZETA declara deschisa competitia.

Mihaela Mihalea