Repere europene in arta transilvaneana Confluente/Convergences/Konfluenzen

Vineri, 6 iulie, la Muzeul National Brukenthal din Sibiu a fost vernisata expozitia cu titlul „Confluente. Repere europene in arta transilvaneana”. Muzeul Judetean de Arta aCentrul Artistic Baia Mare> a fost prezent in aceasta expozitie din capitala culturala a Europei cu treizeci de lucrari de arta. Cu prilejul vernisajului de la Muzeul National Brukenthal a fost lansat si un catalog al expozitiei, un veritabil album de arta, ce poarta acelasi titlu ca si expozitia. Asemenea expozitiei, catalogul isi propune sa contureze in ansamblul sau imaginea vietii artistice din Transilvania din perioada goticului pana in contemporaneitate, reliefand convergentele culturale dintre arta locala si cea central-europeana. Volumul, realizat prin contributia specialistilor de la Muzeul National Brukenthal si a unor colaboratori din tara si strainatate, isi propune sa evidentieze contactele permanente pe care arta din Transilvania le-a avut de-a lungul timpului cu principalele centre artistice ale Europei Centrale, „modalitatile in care ea a preluat, interpretat si adaptat modelele europene, pastrandu-si, in acelasi timp, specificul si originalitatea”, dupa cum afirma prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, directorul general al muzeului sibian. Confluente artistice de netagaduit Catalogul expozitiei cuprinde nu doar reproduceri ale celor mai valoroase lucrari de arta expuse, ci si, extrem de important, cincisprezece studii semnate de specialisti in istoria artei si muzeografie (cateva publicate in engleza sau germana). Toate aceste studii isi propun sa demonstreze ca in arta transilvaneana confluentele artistice sunt de netagaduit: de la fenomenul „internationalizarii” stilului gotic in secolele XIV-XV, fenomen care a presupus nu doar emanarea artei si culturii de la curtile regale spre periferiile regatelor, ci si procesul invers, de acceptare a unor componente sau influente specifice teritoriilor dominate (Daniela Damboiu, Modele, replici si prototipuri in arta medievala transilvaneana) pana la miscarea artistica baimareana cu cele doua valori fundationale majore ale acesteia: idealul unei comunicari culturale profund cosmopolite si activarea principalelor modele estetice „internationalizate” la scara continentala (Tiberiu Alexa, Centrul Artistic Baia Mare (1896-2007) Trasaturi identitare individualizate ale unui model european). Ilustratiile si textele ne mai arata ca preluarea, crearea sau migrarea unor forme artistice, modele sau tehnici decorative in arta medievala europeana se datoreaza in buna parte miniaturistilor manuscriselor si incunabulelor viu colorate, maestrilor altarelor pictate sau ai picturilor murale, sculptorilor si orfevrierilor care s-au inspirat reciproc. Dupa o perioada de izolare, provocata de cucerirea Ungariei de catre turci (secolul XVI), arta transilvaneana a intrat din nou in contact cu arta europeana prin intermediul Barocului, adus si impus de imperialii austrieci ca stil artistic al Contrareformei si in Transilvania. Acest stil „a fost adoptat si cultivat de artistii transilvaneni si de comanditarii lor aristocrati sau burghezi, indiferent de religie. Mai intai, bisericile catolice au fost construite in stil baroc, apoi acesta s-a raspandit in arhitectura civila, asa cum se petrecuse si in restul Europei.” (Valentin Muresan, Un discutat portret al baronului Samuel von Brukenthal). Catalogul mai prezinta si 101 fise de catalog ale unor exponate dintre cele mai diverse: potir, monstranta, celebra Pieta din Sibiu, fragmente de altar, Madona de la Cisnadioara, cruce-relicvar, pixide, panouri de altar, cani cu capac, cristelnita, diferite piese de mobilier din secolul al XVIII-lea, numeroase lucrari de pictura si sculptura. Ultimele doua lucrari prezentate sunt Pereche maramureseana, a lui Traian Biltiu-Dancus (reprezentant al modelului estetic european originar) si In buna dimineata, semnata Mihai Olos (lucrare ce poate fi inscrisa, asa cum remarca Tiberiu Alexa, in procesul timpuriu de „autohtonizare” a spiritului transavangardist european). Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro