Renaţionalizarea Casei Tineretului. Jaful continuă!

O ştire importantă pentru comunitatea băimăreană a trecut fără a face valurile de rigoare. Ne referim, în special, la politicienii care au abordat subiectul Casa Tineretului în toate campaniile electorale,  după care au abandonat „lupta”. Într-un proces maraton, între Consiliul Judeţean şi Fundaţia pentru Tineret Maramureş, s-a dat soluţia aşteptată de mai mult timp.

Miza: Casa de Cultură a Tineretului!

Surprinzător, Fundaţia a câştigat acest proces şi primeşte o gură de oxigen chiar când era sufocată de propria-i neputinţă. Din ciclul „Se întâmplă în România”.

Nu discutăm sentinţa, dar povestea devine şi mai încurcată decât a fost în toţi aceşti 26 de ani. Foarte pe scurt vom puncta etape din acest proces, urmând să revenim cu un material mai amplu.

În 2013, din cauza situaţiei dezastruoase de la Fundaţia pentru Tineret, cea care avea în administrare Casa Tineretului, Consiliul Judeţean Maramureş a decis să acţioneze în scopul declarat de a salva imobilul de la distrugere. Să mai spunem că la acel moment erau peste 600 de mii lei noi datorii ale Fundaţiei către stat. CJ Maramureş a înfiinţat o Comisie ce a emis o decizie prin care Fundaţia a fost dizolvată, iar patrimoniul acesteia a fost trecut la judeţ.

Sigur, au fost voci care au spus că este o „naţionalizare”, că este un abuz, că sunt în joc interese ale unor grupuri de politicieni, oameni de afaceri.

Fundaţia, prin Mircea Cătană, vârstnicul preşedinte al tinerilor maramureşeni, a dat în judecată administraţia judeţului şi, timp de trei ani, au avut loc înfăţişări peste înfăţişări.

Recent a avut loc o şedinţă mai interesantă în care s-au pus şi întrebările importante de către judecătorul cauzei. Respectiv, cine a fost cel care a redactat procesul verbal prin care a fost dizolvată Fundaţia. Şi s-a dat răspunsurile, probabil aşteptate, după care s-a dat sentinţa, prin care Fundaţia este din nou în cărţi. Sentinţa nu este definitivă, iar povestea merge în continuare.

Aceasta este situaţia la momentul acesta.

Dar dezastrul este pitit în continuare în Casa Tineretului. Datoriile au ajuns, din câte am aflat noi, la 10 miliarde lei şi puţine şanse de a ieşi din „marasm”.GAZETA de Maramureş a publicat multe materiale pe tema Casei Tineretului. Şi am cerut de nenumărate ori politicienilor să facă demersuri la ministere, unde trebuie pentru modificarea legislaţiei în aşa fel încât aceste Fundaţii ale tinerilor să nu mai fie stăpânii absoluţi ai patrimoniului fostului UTC, atât cât a mai rămas.

În Baia Mare mai avem Casa Tineretului, celelalte imobile şi valori materiale au dispărut şi nimeni nu a vrut să afle adevărul.        

Casa Tineretului a fost mai greu de „palmat” fiind un imobil mare, nou, la momentul 1989, şi ca atare s-a mers pe principiul paşilor mărunţi. Ultimul secretat UTC pe judeţ, Marian Marchiş, a încercat să rupă o bucată din Casă, o zonă de alimentaţie publică, devenind unul dintre primi capitalişti din oraş - el, cel care era emanaţia „epocii de aur”.

Şi în cazul lui Marchiş s-a ajuns la diverse procese, scandaluri, care s-ar putea ca nici acum să nu fie finalizate.

După 2000 a intrat în scenă, definitiv, Mircea Cătană, cel care a lucrat în anii ’90 la elaborarea acestei legi controversate, cea a Fundaţiilor pentru Tineret.

Cătană a venit cu o organizaţie pentru tineret, au mai fost înfiinţate altele, să fie la număr şi să îl voteze pe el ca preşedinte. Acesta este istoricul fără istorie a Fundaţiei maramureşene. De la începutul anilor 2000, Cătană conduce, se apropie de pensionare, iar Casa se dărâmă pentru că nu sunt bani. De activităţi pentru tineri nici poveste, ce s-a făcut sunt doar „fantome” şi cam atât.Scopul existenţei acestei Fundaţii stăpână pe un imobil este ca nişte indivizi, cu familiile lor, să aibă salarii şi, eventual, să poată face unele afaceri din care să mai câştige bani.

Dar vom reveni cu un material mai amplu şi la zi.

Soluţia pe scurt

Soluţia, pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Judeţean Maramureş invocată de acesta. Respinge excepţia inadmisibilităţii vizând lipsa procedurii prealabile ridicată de pârâtul Consiliul Judeţean Maramureş. Admite excepţia inadmisibilităţii ridicată de pârâtul Consiliul Judeţean Maramureş relativ la cererea vizând anularea actului emis de amintita instituţie sub nr. 2155/13.05.2013.

Admite în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta FUNDAŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU TINERET MARAMUREŞ, reprezentantă prin administrator judiciar Pareto Grup IPURL în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ prin COMISIA DE EVALUARE, SUPRAVEGHERE ŞI CONTROLUL ACTIVITAŢII FUNDAŢIEI JUDETENE PENTRU TINERET, şi în consecinţă: Anulează Hotărârea emisă de pârâtă sub nr. 1/26.02.2013. Respinge ca inadmisibilă cererea vizând anularea actului nr. 2155/13.05.2013. Respinge ca rămasă fără obiect cererea vizând suspendarea executării Hotărârii nr. 1/26.02.2013 mai sus amintite. Respinge cererea reclamantei vizând cheltuielile de judecată.