Remin moare, dar nu se preda!

Liderii sindicatului minerilor maramureseni, USM Maramures, au inceput ofensiva de primavara pentru a relansa activitatea miniera in mult incercata Companie Remin. Varful de lance al sindicalismului maramuresean, un fel de ultim mohican, Gheorghe Pasca a venit in fata presei baimarene cu un basm din categoria celor care se citesc copiilor. Fiind vorba de chestii economice, sunt si basme ce se adreseaza adultilor. Dar, Pasca ne crede naivi, copilarosi… Forfota mare in sala de sedinte a Consiliului de Administratie al Remin. La mesele lungi, unde pana nu de mult se discuta o parte din viitorul economic al judetului, sunt asteaptati ziaristii baimareni care vor duce mesajul liderului sindical, Gheorghe Pasca. Un lider din „randul” al doilea aseaza in graba sticle cu suc. Candva, ziaristii erau tratati si cu alune, fursecuri, saratele. Acum, austeritatea a ajuns si la „punga” potentilor lideri de sindicat din minerit. Nu credem ca ei o duc chiar rau, dar prin Companie era un aer de „libertate” de orice activitate. Se stie, nu mai trebuie sa revenim, de la 1 ianuarie, Compania emblema a nordului tarii, Remin, a pus lacat pe aproape tot ce inseamna activitate economica. Multi ortaci au plecat pe disponibilizari - contra salarii compensatorii, iar cei ramasi se pregatesc pentru activitatea de inchideri de mine, conservari, ecologizari, paza etc. In fine, apare Pasca. Acesta se aseaza la masa, isi consulta ceasul si hotaraste sa mai astepte ziaristi. La experienta lui in ceea ce priveste relatiile cu presa, era limpede ca ar mai trebui sa vina jurnalisti. Si au venit. O problema electrica Pasca a inceput direct, afirmand ca vine de la un Consiliu de Coordonare al USM, care s-a intalnit cu conducerea companiei pe probleme de contract colectiv de munca. „Ar fi trebuit sa incepem activitatea cu data de 1 februarie. Avem hotararea CA prin care se spune ca vom incepe activitatea de productie. Am avut la inceputul lunii februarie intalniri cu ministrul Varujan Vosganian si cu secretarul de stat, Mihai Popescu. Am vorbit si cu prefectul Böndi Gyöngyike. Am primit asigurari de la minister ca vom incepe activitatea productiva. Intram in luna martie si nu avem nici un raspuns oficial”, a spus Pasca. „El lidero” a adus in discutie si datoria Companiei fata de SC Electrica (200 de miliarde, plus penalizari de vreo 400), ca fiind principalul obstacol in calea inceperii activitatii productive. „Pe langa aceasta problema, a aparut o alta care ingreuneaza procesul de incepere a activitatii. Avem probleme cu mediul. Se invoca faptul ca iazul in care ar urma sa deversam sterilul rezultat in urma prelucrarii minereului de la Baia Sprie, Herja, Turt, Razoare, este vorba de iazul Bozanta, nu are autorizatie de mediu”, a spus Pasca. Liderul USM a uitat ca de vreo doua luni suntem in UE, iar problemele de mediu sunt prioritare pentru comunitatea europeana. Nu mai merge ca pe vremurile bune cand cei de la Companie dictau si toti interpretau partitura convenabila lor. Dar in cazul lui Pasca, este greu sa iti dai seama daca el chiar nu stie de faptul ca iazurile maramuresene sunt un real pericol pentru mediu si din cauza faptului ca investitiile pe acest segment au fost putine. Si a venit nota de plata! Mine profitabile! Pentru cine? Dupa creionarea acestui tablou sumbru, Pasca a venit cu cateva date soc. El a spus ca exploatarile miniere mai sus mentionate sunt rentabile si nu au nevoie de subventii, deoarece la o mie de lei productie cheltuielile sunt de 850 de lei. Senzational! Mai multe mine maramuresene ar lucra in profit. Un lucru care nu s-a stiut pana la 31 decembrie 2006. Pana la aceasta data, cine striga ca din gura de sarpe ca Ministerul Economiei reduce subventiile si fara sustinerea statului nu vom mai avea minerit in nord? Aceasta problema a fost pusa in acesti termeni in toti anii de dupa Revolutie. Cand s-a mintit? Atunci sau acum? L-am intrebat pe Pasca de acest paradox, iar raspunsul a fost pe masura liderului ce a supravietuit la carma sindicatului la orice schimbare din sistem. „Este o intrebare buna. Dar stiti ca in anii trecuti se calcula rentabilitatea per Companie. Stiti ca, la multe din mine, cheltuielile se ridicau la 8-10 mii lei la 1 mie lei productie. Facandu-se media, rezulta ce rezulta”, a explicat Pasca. Ne rezervam dreptul de a nu crede ca avem mine care sunt asa brusc rentabile si numai pentru faptul ca tot timpul si toti specialistii ne-au spus ca mineritul, oriunde in lume, este subventionat, fiind o activitate complexa si „scumpa”. Apoi, stim ca nu s-au facut investitii in mine, ca utilajele sunt depasite fizic si moral, iar conditiile de munca se apropie de cele din povestirile lui Charles Dickens. Dar Pasca a continuat imperturbabil, afirmand ca la minele insirate ca fiind rentabile s-au facut deja liste cu mineri care doresc sa se reangajeze. „Sunt sute de mineri care s-au trecut pe lista si nu sunt din cei care au iesit acum pe ordonanta, ci dintre cei care au iesit mai demult din sistem”, a precizat Pasca. De parca cei care au iesit mai demult nu au beneficiat de salarii compensatorii, ajutoare si tot felul de alte avantaje. Nu condamnam pe nimeni, dar nu este corect ca dupa circul disponibilizarilor pe sute de milioane per miner sa vii acum cu pretentia sa deschizi mine care pana acum doua luni cereau subventii… Problema prea des invocata, cea sociala, nu mai este pe gustul autoritatilor care sunt stranse de obligatiile asumate prin aderarea la UE. Daca asa s-a negociat ca mineritul neferos sa dispara din Romania, este o alta problema. Noi nu credem ca mineritul, ca activitate, va disparea. La „cotitura” asteapta „baietii destepti” din mineritul maramuresean care vor cumpara, concesiona, probabil, tot ce poate fi rentabilizat, reorganizat. Doar de asta se pregatesc de aproape 17 ani. Stie Ioan Hudrea de ce! Seres clarifica Deoarece in discursul lui Pasca a fost invocat fostul ministru al Economiei si Comertului, Codrut Seres, ca un ministru care a „tras” pentru mineritul din nord, am cerut parerea acestuia cu privire la revelatiile lui Pasca. „Este responsabilitatea actionarului majoritar (Statul, n. red.), a Consiliului de Administratie si a conducerii executive a Companiei in ceea ce priveste modul in care se desfasoara activitatea. Am mari semne de intrebare ca minele mentionate au costuri atat de scazute. Timp de doi ani de zile, cat am condus ministerul, cand s-a discutat cu cifrele pe masa s-a vazut ca minele respective erau cu costuri peste cele de productie. Ca sa functioneze, Remin are o singura posibilitate. Sa renunte la activele de care nu are nevoie: Hotelul Maramuresul, alte active asemanatoare sau nefolositoare. Sa plateasca din datoriile catre Electrica si sa isi esaloneze ce ramane de platit. Nu in ultimul rand, trebuie sa se gandeasca la investitii. Anul trecut, in prima parte, am cerut un studiu de fezabilitate pentru investitii. Nu l-au prezentat. Daca nu l-au adus, cred ca nici nu il au. Asta inseamna ca lucreaza cu echipamente cu consumuri specifice mari (transformatoare electrice depasite) si ca lucreaza cu productivitati scazute. Ar mai fi o sansa pentru Remin, avand in vedere ca pretul metalelor neferoase este mare, dar daca nu vor avea un program de investitii orientat in sensul cresterii productivitatii muncii, categoric incet, incet se va stinge activitatea miniera la Baia Mare. Nu stiu ce ar mai putea face parlamentarii maramureseni pentru Remin, avand in vedere ca nu se mai acorda subventii. Timp de doi ani, cat am fost ministru, am sustinut dezvoltarea acestei Compani cu fonduri orientate spre mai multe segmente din activitatea Remin. Din pacate nu mai sunt ministru! E randul parlamentarilor puterii sa faca diligentele ca Remin sa functioneze in continuare”, a spus Seres. Nicolae Teremtus teremtus@gazetademaramures.ro