Religii diversificate, in Elvetia

O noua diversitate religioasa caracterizeaza societatea elvetiana. In timp ce influenta Bisericilor traditionale este in declin, interesul pentru ezoterism progreseaza in mod impresionant, scrie cotidianul elvetian Le Temps. Elvetia este un adevarat laborator religios, in care sunt reprezentate majoritatea religiilor din lume. In prezent, aceasta tara numara 491 de grupuri religioase. O formidabila diversitate care are riscurile, dar in acelasi timp, si sansele sale. Intr-o carte care va aparea, in curand, la editura Labor si Fides, aproximativ douazeci de cercetatori expun mizele - politice, culturale, sociale, juridice, mediatice etc - ale acestei pluralitati. Lucrarea, condusa de Martin Baumann si Jorg Stolz, sociologi in domeniul religiilor, ofera cea mai completa imagine panoramica asupra Elvetiei religioase. Ea va deveni, fara indoiala, o carte de referinta pentru toti cei care au de-a face, mai mult sau mai putin, cu viata religioasa. Caci, nemultumindu-se doar cu prezentarea unui bilant cantitativ si descriptiv, volumul arata felul in care populatia Elvetiei gestioneaza diversitatea religioasa si problemele specifice acestui fenomen. De-a lungul a patruzeci de ani, peisajul religios al Elvetiei a suferit profunde transformari. Este vorba, in esenta, de diminuarea constanta a numarului de crestini, de cresterea numerica a celor fara religie si a musulmanilor, de stagnarea sectelor si de interesul din ce in ce mai mare pentru spiritualitatile ezoterice. Fenomene cunoscute, dar a caror intelegere publica a fost deformata, uneori, de o supraexpunere mediatica. Unul din marile merite ale acestei carti consta tocmai in reasezarea anumitor evolutii, care pot parea nelinistitoare intr-un context larg, ce include atat date istorice, cat si sociologice. Devine, astfel, cu putinta relativizarea importantei pe care o au unele teme de actualitate. De exemplu, tema Islamului. In acceptia publica, musulmanii formeaza o comunitate de monolit. Ori, nu este vorba de asa ceva. „Musulmanii din Elvetia nu afiseaza nicio unitate culturala, etnica sau lingvistica”, remarca autorii. 58% dintre ei sunt originari din fosta Iugoslavie, 21% din Turcia, 4% din Africa neagra, din Asia si din Maghreb, 2% din Orientul Mijlociu. 11% dintre musulmani sunt elvetieni. Elvetia numara 75% musulmani suniti, 7% siiti, intre 10 si 15% turci aleviti. Atentatele din 2001 din Statele Unite sunt cele care au pus in valoare apartenenta religioasa a membrilor acestor comunitati. Totusi, potrivit autorilor, „ceea ce le faureste identitatea este, in special, sentimentul apartenentei la o etnie”, iar „majoritatea musulmanilor din Elvetia are o relatie, in esenta, individuala cu religia proprie”. In ciuda diversitatii lor, comunitatile musulmane din Elvetia au, totusi, revendicari comune (purtarea voalului la scoala, construirea de minarete) care provoaca temeri si chiar conflicte. „Acceptarea si integrarea Islamului in sanul societatii elvetiene nu sunt inca dobandite”, subliniaza cercetatorii. De altfel, problematicile legate de Islam au eclipsat total interesul fata de secte. „Noile comunitati religioase” (NCR), cum le numesc autorii, au facut sa se vorbeasca mult despre ele in momentul crimelor comise in sanul Ordinului Templului Solar. De atunci, dezbaterea ridicata de aceste comunitati, al caror numar nu este bine cunoscut (intre o suta si doua sute) si care reprezinta aproximativ 1,5% din populatie, si-a pierdut din intensitate. In plus, „multe NCR observa o stagnare, chiar un regres, al numarului membrilor lor, constata autorii. Aceasta evolutie are la baza procesul de desprindere de o comunitate data, numarul mic de nasteri sau esecul socializarii in interiorul comunitatilor”. Cu toate acestea, elvetienii manifesta un interes din ce in ce mai mare pentru religiozitatea neorganizata si pentru spiritualitatile ezoterice si alternative. Astfel, 33% dintre ei cred in reincarnare, intre 35 si 45% aproba domeniul parareligios, ca de exemplu credintele in vindecari miraculoase, in obiectele „porte-bonheur”, in prezicerea viitorului, 30% considera verosimil spiritismul si 30% cred in existenta fiintelor extraterestre. „Ideea ezoterica potrivit careia exista o origine si un adevar profund, comune tuturor religiilor, este sustinuta, cel putin indirect, de 52,8% dintre locuitorii Elvetiei”, remarca cercetatorii. Ruptura dintre spiritualitate si institutiile religioase progreseaza in asa fel incat „peste cateva generatii, este posibil ca religiile organizate sa se transforme intr-un fenomen minoritar. (...) Si va trebui sa cautam, probabil, in domeniul in plina expansiune a ceea ce numim astazi ezoterism, elementele care vor impiedica marginalizarea, chiar disparitia, religiei”. De altfel, la inceputul anilor 1970, crestinii reprezentau 98% din locuitorii Elvetiei. Astazi, acest grup, el insusi foarte diversificat, reprezinta 80% din populatie. Iar numarul elvetienilor care se declara fara religie continua sa creasca. Potrivit cifrelor recensamantului federal din anul 2000, acestia reprezinta 11% din populatie. In plus, credintele membrilor Bisericilor se indeparteaza tot mai mult de doctrina oficiala. Acest declin, care pare inevitabil, face Bisericile sa tremure. In acelasi timp, insa, el le obliga sa coabiteze pasnic cu celelalte religii. In aceasta rezida unul din punctele pozitive evidentiate de pluralizarea scenei religioase elvetiene. In pierdere de viteza, marile religii cauta sa-si depaseasca divergentele si sa-si uneasca fortele, pentru a-si continua existenta. Atat Biserica Romano-Catolica, cat si Biserica Reformata afiseaza, astfel, o atitudine pozitiva fata de Islam. Crestinismul, Islamul si iudaismul fac, de altfel, in prezent, front comun in interiorul Consiliului Elvetian al Religiilor, creat in 2006, mai arata Le Temps. LE TEMPS