RELIGIE / Sf. Voievod Stefan cel Mare

Voievodul Stefan cel Mare a fost canonizat in anul 1992 de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, cu data de praznuire 2 iulie, ziua trecerii sale la cele vesnice. Personalitate emblematica a istoriei tarii noastre, avand un rol important si in istoria europeana, binecredinciosul voievod a devenit un simbol al apararii ortodoxiei in luptele cu turcii si tatarii. Binecredinciosul domn al Moldovei este ingropat la Manastirea Putna, renumita sa ctitorie. Pe 2 iulie, biserica il praznuieste pe Sf. Voievod Stefan cel Mare. Cu acest prilej, s-a serbat si hramul bisericii ridicate de Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Maramures, eveniment la care au participat P.S. Justin Sigheteanu, insotit de un sobor de preoti, personalitati locale si judetene, dar si o serie de artisti cunoscuti ca Florin Piersic si Dorel Visan. De la moartea voievodului pana in zilele noastre a existat un cult fata de sfantul Stefan, privit nu numai ca un erou national, ci si ca un sfant. Iata numai doua marturii: In secolul XVI arhidiaconul catolic din Polonia, Maciej Stryjcowski, trecand prin Moldova, noteaza ca „Stefan a batut pe turci, a batut pe tatari, a batut pe unguri“, iar moldovenii „din cauza nespusei sale vitejii, il socotesc ca sfant” (in Calatori straini despre Tarile Romane, vol. II). In secolul XVII cronicarul Grigore Ureche noteaza: „iara pre Stefan voda l-au ingropat tara cu multa jale si plangere in manastire in Putna, care era zidita de dansul. Atata jale era, de plangea toti, ca dupa un parinte al sau, ca s-au scapatu de mult bine si de multa aparatura. Ce dupa moartea lui, pana astazi, ii zic Sveti (Sfantul) Stefan voda, nu pentru sufletu, ce ieste in mana lui Dumnezeu, ca el inca au fostu om cu pacate, ci pentru lucrurile lui cele vitejesti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceia, l-au ajunsu“. Sfantul Ștefan cel Mare s-a nascut din binecredinciosii crestini Bogdan Voda, fiul lui Alexandru cel Bun, din neamul Musatinilor, si din Doamna Oltea Maria, din neamul Basarabilor. Sfantul Ștefan cel Mare a fost domnitor al Moldovei intre anii 1457-1504 si este cunoscut ca aparator al creștinatatii. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat pe 20 iunie 1992. Potrivit Traditiei, mergea de tanar la cuviosul David Daniil Sihastru. Asa ne explicam de ce nu a fost numai un aparator al tarii, ci si un marturisitor al credintei. Slujirea Sfintei Biserici era o ratiune a existentei sale. Nenumarate documente ale cancelariei domnesti stau marturie peste veacuri: "Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei, care arzand de dumnezeiasca credinta si iubire al cuvantului lui Dumnezeu fiind ...". In pisania bisericii mari din Manastirea Neamtu, din 1497, citim: "Doamne Hristoase, primeste biserica aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul Tau, intru slava si cinstea Sfintei si slavitei Tale Inaltari de la pamant la cer; si Tu, Stapane, acopera-ne cu mila Ta de acum si pana in veac. Io Ștefan Voievod ...". Plina de semnificatie duhovniceasca este ruga Sfantului Stefan cel Mare, infatisata pe steagul biruintelor sale cu chipul Marelui Mucenic Gheorghe „purtatorul de biruinta” ucigand balaurul cel cu multe capete. „O, rabdatorule de patimi si purtatorule de biruinta, Mare Mucenic Gheorghe, care in nevoi si nenorociri esti grabnic aparator si ajutator si celor necajiti bucurie nespusa, primeste de la noi si aceasta rugaciune a smeritului robului Tau, domnul Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei ...". Sfantul Voievod Stefan a trecut la cele vesnice in anul 1504 si a fost inmormantat la Manastirea Putna.