RELIGIE / Reinfiintarea Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului in anul 1937

Biserica, comunitate divino-umana, si-a desfasurat activitatea in timp si spatiu. Organizarea bisericeasca a capatat forme si structuri diferite de-a lungul secolelor, in functie de cele doua dimensiuni. Sub aspect extern ca societate vazuta, cu ordine juridica, Biserica a inregistrat epoci diferite de formare si dezvoltare a organizarii sale. Principiile fundamentale de organizare si conducere, stabilite de Mantuitor si de Sf. Apostoli, s-au aplicat in vremuri si conditii istorice diferite si in forme de organizare variate, constituind normele de baza pentru organizarea Bisericii. Dupa randuiala statornicita de Mantuitorul nostru Iisus Hristos, in Biserica lucrarea sfintitoare s-a savarsit prin mijlocirea ierarhiei de drept divin, episcop, preoti si diaconi, randuiti in mod canonic prin hirotonire valida a episcopului, ce isi putea revendica succesiunea apostolica. Principiul ierarhic a presupus deci, existenta celor doua oficii bisericesti eparhia si parohia, indispensabile in organizarea oricarei biserici locale. Prescriptiile lasate de Sfintii Apostoli privind modul statorniciei unei ierarhii canonice au fost insusite de comunitatile crestine in organizarea lor canonica. Biserica Maramuresului a pastrat si pastreaza inca cu multa grija vechea sa legislatie bisericeasca primita de la Biserica mama. Dupa doua secole de vaduvie, scaunul vacant de episcop al Maramuresului avea sa fie ocupat. De la 1740, cand a disparut fara urma episcopul Gavriil Stefanca de Barsana, trecuse un timp indelungat, plin de zbucium si de amaraciuni, in care maramuresenii mai pastrau in constiinta lor ideea episcopiei, pe care au avut-o strabunii lor. Inmultindu-se numarul de parohii ortodoxe in toate partile Maramuresului, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in baza canonului 34 Apostolic, aproba reinfiintarea Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului, ca sufragana a Mitropoliei Bucovinei, in anul 1937. Consiliul de Ministri, prin temeiul nr. 1.874 din 14 iulie 1937, publicat in Monitorul Oficial nr. 167 din 23 iulie 1937, confirma hotararea sinodala de reinfiintare a Episcopiei Maramuresului, cu resedinta in Sighet si cu jurisdictie asupra manastirilor si parohiilor intregului popor ortodox roman, randuit in protopopiatele Sighet, Baia Mare, Cetatea de Piatra si Satu Mare, in baza principiului autonomiei, potrivit caruia Biserica isi reglementeaza, conduce si administreaza independent, prin organe proprii, toate chestiunile bisericesti, de dogma si cult, avand fata de Stat un raport fixat de legile acestuia. Caracteristic pentru sistemul relatiilor dintre Biserica si Stat, adoptat dupa modelul bizantin, este faptul ca atat treburile vietii bisericesti cat si cele ale vietii de stat erau hotarate in soboare mixte, avand caracterul unor corpuri reprezentative, prin care Biserica si Statul colaboreaza reciproc in rezolvarea chestiunilor comune. In baza dispozitiilor canonului 34 Apostolic, care stipuleaza: „se cade ca episcopii fiecarui neam sa-l cunoasca pe cel dintai dintre ei si sa-l socoteasca drept capetenie” si care fixeaza principiul etnic, ca principiu de baza al autocefaliei, precum si principiul ierarhic si al autonomiei eparhiale, se reinfiinteaza si Episcopia Maramuresului. Textul canonului arata ca, pe baza acestor principii, se pot organiza unitati bisericesti noi. Unei astfel de unitati i se recunoaste dreptul de a-si avea organizatie bisericeasca proprie, independenta fata de alte organizatii bisericesti, precum si dreptul de a avea o capetenie bisericeasca proprie in interiorul sau, supusa doar sinodului format din toti episcopii neamului respectiv. Canonul acesta exprima cat se poate de clar faptul ca fiecare episcop este autonom in cadrul eparhiei sale si al parohiilor de sub slujirea lui, fara drept de amestec in eparhii straine, acest lucru nefiind ingaduit nici mitropolitului. Hotararea Consiliului de Ministrii de reactivare a Episcopiei Maramuresului a fost sanctionata de regele Carol al II-lea, prin inaltul decret regal nr. 2971 din 21 august 1937, si publicat in Monitorul Oficial nr. 194 din 24 august 1937. (Va urma) Pr. Dr. Vasile Augustin, Vicar administrativ al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului