RELIGIE / Manastirea Sapanta - Peri, cea mai inalta constructie de lemn din lume

Renascuta dupa sute de ani si inscrisa in Cartea Recordurilor drept cea mai inalta biserica de lemn din lume. Manastirea Sapanta - Peri poarta hramul Sfantul Arhanghel Mihail de pe vremea voievozilor Dragosesti. Aici, au fost traduse si copiate in romana pentru prima data „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voronotean” si „Faptele Apostolilor”. A sa cum sta asezata pe malul romanesc al raului Tisa, intr-un parc dendrologic, Manastirea Sapanta - Peri pare o fortareata. «O fortareata» a ortodoxiei romanesti, a credintei maramuresenilor si a talentului mesterilor populari. Vechi sediu al E¬pis¬copiei Romane a Maramuresului, ma¬nas¬tirea si-a dus faima in lumea intreaga. Turnul sau sobru, din lemn, are o inaltime de 78 de metri, fapt care i-a adus lacasului de cult titlul de «cea mai inalta biserica de lemn din lume», fiind inscrisa chiar si in Cartea Recordurilor. In anul 1391, nepotii lui Dragos Voda au daruit Manastirii Sapanta-Peri terenuri si bunuri, fiind ridicata o biserica din piatra. Aceasta este ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu jurisdictie peste bisericile din opt tinuturi si timp de 312 ani aici si-a avut sediul Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului. In aceasta perioada, Sapanta-Peri a servit ca resedinta multor episcopi printre care si Iosif Stoica, canonizat ulterior de catre Sfantul Sinod in 1992 cu numele de Sfantul Iosif Marturisitorul din Maramures, praznuit la 24 aprilie. Manastirea Sapanta-Peri a fost construita in anul 1766 de mesterul constructor Ion Macarie. La Sapanta-Peri a existat de asemenea una din scolile de caligrafie insemnate din Romania, aici fiind traduse si copiate in romana, pentru prima data, Psaltirea, Evanghelia, Legenda duminicii, Codicele Voronetean si Faptele Apostolilor. In 1783, biserica a fost distrusa de catre trupele generalului austriac Bukow, din cauza faptului ca romanii refuzau sa treaca la catolicism. Manastirea a functionat in teritoriul ro¬man pierdut dupa cel de-al doilea razboi mondial. Insa, dupa secole de la disparitia manastirii, preotul Sapantei, Grigore Lutai, a decis sa «reinvie» vechiul lacas de cult. In urma cu mai bine de un deceniu, au inceput lucrarile noilor constructii, dupa planurile arhitectului Dorel Cordos. In interiorul manastirii se pot observa doua randuri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, ce dau pridvorului o nota aparte. Biserica maramureseana este placata cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea, inalta de sapte metri, este, la randul ei, invelita cu patru kilograme de aur. Biserica a fost sfintita la 31 august 2003. De asemenea intre 2003-2004 a fost construit si altarul de vara de catre mesterul Ioan Stiopei. Turla manastirii este vizibila de la o distanta de cinci kilometri peste Tisa si poate fi admirata si de romanii din Transcarpatia, regiune a Maramuresului istoric, ramasa in Ucraina. Istoricul manastirii Peri In vechime, teritoriul Perilor era o mosie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Se pare ca pe la inceputul secolului XIII, in localitatea Peri, exista o modesta asezare monahala. Din aceasta sihastrie a luat fiinta manastirea din Perii Maramuresului. Ioanichie Balan spune ca «fara indoiala, in vatra satului Peri sau in apropiere, exista o mica sihastrie inca pe la sfarsitul secolului al XIII-lea, intretinuta de inaintasii lui Dragos Voda, cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail, protectorul acestei familii boieresti». In prima jumatate a secolului al XIV-lea, comunitatile isihastre din zona s-au grupat la sihastria Peri, pe care Dragos Voda si fratele sau, Drag din Bedeu, au inzestrat-o cu mosii si alte bunuri si au construit o biserica, purtand hramul vechii sihastrii: Sfantul Arhanghel Mihail. Manastirea astfel constituita, a cunoscut o remarcabila ascensiune si avea sa joace un rol important in istoria Bisericii Ortodoxe Romane din Maramures si din inca sapte tinuturi. Dupa venirea lui Bogdan Voda la tronul Moldovei, fratii Balc si Drag au condus Tara Maramuresului in calitate de voievozi timp de 30 de ani. Patriarhul Antonie al IV-lea a ridicat Manastirea « Sfantul Arhanghel Mihail din Peri » la rangul de Stavropighie Patriarhala, cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din Maramures si a inca sapte tinuturi, iar Egumenul Pahonie, ruda apropiata a lui Dragos Voda, a fost investit cu atributii episcopale. La 13 August 1391, printr-o diploma patriarhala, Manastirea Peri a fost instituita cu atribute episcopale, avandu-l ca prim episcop pe Simion Moldoveanul. Aici au fost traduse multe texte biblice in limba romana. Prof. Nutu Rosca scrie in lucrarea sa monografica «Manastirea Sapanta-Peri » ca : «Mare si sfanta ramane aceasta lucrare de traducere, pentru ca de atunci Dumnezeu a inceput sa vorbeasca in limba romana cu neamul nostru». La manastirea Peri a existat si o tipografie. Se stie ca in anul 1696 s-au tiparit aici in limba romana doua carti importante: Evanghelia si Molitvelnicul, de catre tipograful Svoipold Fiol. Evenimente In 31august 2003, Duminica a XI- a dupa Rusalii, a fost tarnosit demisolul bisericii de catre P.S. JUSTINIAN, Episcopul Maramuresului si Satmarului, P.S. JUSTIN SIGHETEANU, impreuna cu un mare sobor de arhierei : IPS IOSIF, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Romane pentru Europa Occidentala si Meridionala, IPS TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, IPS BARTOLOMEU, Arhiepiscopul Vadului Feleacului si Clujului, IPS NATHANAEL, Arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe pentru romanii din America si Canada. In 10 septembrie 2003 manastirea a fost vizitata de P.F. TEOCTIST, Patriarhul Romaniei si Sanctitatea Sa P.F. PETROS al VII- lea, Papa si Patriarh al Alexandriei si a intregii Africi. In 14 septembrie 2005 P.S. JUSTIN a instalat aici ca stareta pe Monahia Agnia Ciuban. Mai inalta decat statuia libertatii Turnul bisericii masoara 54 m si este inconjurat de alte patru mici turnulete. Inaltimea totala a manastirii este de 78 m, fiind mai inalta decat Statuia Libertatii (New York) si o situeaza pe primul loc in topul celor mai inalte biserici de lemn din lume.