RELIGIE / Cunoastere si experienta la Sf. Simeon Noul Teolog

* Sarbatorit in fiecare an la 12 martie, Sfantul Simeon Noul Teolog s-a nascut in Galatea Paflagoniei (Asia Mica) si a trait la cumpana dintre primele doua milenii crestine (949-1022), provenind dintr-o familie ce apartinea nobilimii provinciale bizantine. Intrupand in propria viata Evanghelia lui Hristos in modul cel mai autentic, a devenit un adevarat marturisitor al intalnirii personale a omului cu Dumnezeu prin experienta mistica a harului. Potrivit cuvantului Sfintei Scripturi “...aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (In.17,3), intelegem ca fara a-L cunoaste pe Dumnezeul Cel adevarat nu putem sa ne atingem scopul existentei noastre: dobandirea vietii vesnice. Deci cunoasterea lui Dumnezeu e o conditie absolut necesara pentru mantuire. Mai ales acum cand societatea multiculturala ofera omului modern diverse variante sau posibilitati de a cunoaste, Sfantul Simeon Noul Teolog ne propune tuturor cunoasterea lui Dumnezeu mai presus de orice cunoastere. Cunoasterea lui Dumnezeu a fost si este experienta mistica de veacuri a tuturor sfintilor, dar poate fi experienta personala a fiecaruia dintre noi. Prin asceza si lacrimi se curata ochiul sufletului si fiecare om curatit de patimi, in lumina harului dumnezeiesc, poate vedea si cunoaste ca „Dumnezeu este Lumina” (I In.1,5). O astfel de experienta a cunoasterii lui Dumnezeu e posibila si astazi pentru ca Dumnezeu este acelasi dintru inceputuri pana-n zilele noastre: Bun si mai presus de orice bunatate, Iubire, mai presus de orice iubire, Drept si mai presus de orice dreptate, Adevar, mai presus de orice adevar, Lumina mai presus de orice lumina, pentru ca “nu cunoasterea este lumina, ci Lumina este cunoasterea”, spune Sfantul Simeon Noul Teolog. Importanta cunoasterii lui Dumnezeu e evidenta deoarece, mai ales astazi, pune in lumina demnitatea noastra de fapturi rationale, purtatoare ale chipului lui Dumnezeu. Nimeni nu va putea sa se bucure de viata vesnica, daca nu s-a straduit de aici de pe pamant sa intre in comuniunea de iubire si lumina cu Dumnezeu, atat cat este ingaduit omului ca fiinta creata. Chiar daca a scris pentru un public compus in principal din monahi, Sfantul Simeon Noul Teolog a simtit ca mesajul lui se aplica tuturor crestinilor, oricarui om care cauta o intalnire personala cu Hristos. Si nu putem spune ca Dumnezeu a lasat o Evanghelie pentru monahi si alta pentru crestinii de rand sau ca exista pentru crestinul de rand o alta cale de sfintire si mantuire decat calea pe care o urmeaza monahul. Daca Sfantul Simeon a fost un veritabil ”isihast urban” (K. Ware), crestinul de astazi este chemat sa urmeze astfel de exemple. De altfel primele experiente si intalniri ale Sfantului Simeon cu Dumnezeu au avut loc la varsta tineretii in mijlocul capitalei bizantine. Am putea spune ca nici varsta si nici mediul nu l-au favorizat, singurul sprijin in ravna sa pentru Dumnezeu fiind credinta lui sincera, indrumarile si rugaciunile parintelui sau duhovnic din manastirea Studion, Simeon Evlaviosul. Pentru Sf. Simeon intalnirea cu Dumnezeu in vederea mantuirii este posibila si necesara pentru fiecare dintre noi inca din aceasta viata si are la baza calea unica de sfintire si indumnezeire prin parcurgerea celor trei etape: purificarea, iluminarea si unirea cu Dumnezeu prin harul Duhului Sfant. Un rol decisiv in urmarea acestei traiectorii spre sfintire il are ascultarea neconditionata de un parinte duhovnicesc, purtator de Duh. De altfel, intreaga sa gandire si spiritualitate se concentreaza in doua teme fundamentale: indumnezeirea ca “lacrimi si lumina” si parintele duhovnicesc. Sfantul Simeon Noul Teolog a fost acuzat inca din timpul vietii sale ca vorbeste prea mult despre sine, despre experientele sale, despre ceea ce a “vazut si auzit”, insa raspunsul sau este ca numai dragostea pentru fratii si ucenicii sai este cea care-l indeamna sa faca aceasta, deoarece doreste ca si ei sa vada ceea ce el a vazut si sa cunoasca ceea ce el a cunoscut, adica sa vada si sa cunoasca pe Hristos in lumina slavei Sale, iar aceasta prin experienta “vederii” si a intalnirii personale cu El. Intreaga invatatura a Sfantului Simeon Noul Teolog este o apologie a experientei sau a cunoasterii prin experienta personala a luminii harice. “Putine persoane sunt capabile astazi, ca si in vremea sa, sa isi insuseasca in intregime invatatura duhovniceasca a Sf. Simeon despre vederea constienta a lui Dumnezeu inca din aceasta viata, ca fiind necesara pentru mantuire si cu putinta tuturor”, spune Arhiepiscopul Basile Krivocheine. Exigentele duhovnicesti ale lui Simeon, de o fidelitate absoluta fata de idealul evanghelic, intampina si in zilele noastre acelasi raspuns: “Este cu neputinta.” De aceea glasul profetic al Sf. Simeon Noul Teolog rasuna mereu si astazi ca o provocare, ca un sfat parintesc si in acelasi timp un avertisment: “Nu spuneti ca este cu neputinta sa primesti Duhul Sfant Nu spuneti ca fara El este cu putinta sa fiti mantuiti Nu spuneti ca poti sa Il ai fara sa stii Nu spuneti ca Dumnezeu nu se face vazut oamenilor, Nu spuneti ca oamenii nu pot vedea Lumina Dumnezeiasca Sau ca este cu neputinta in vremea de azi! Nicicand aceasta nu este cu neputinta, prieteni, Ci, dimpotriva, este cu totul cu putinta, cand cineva voieste.” (Imnul 27) Pr. Mihai Tira