Regionalizarea, un subiect fierbinte

* Pamfil Bercean, fost vicepresedinte al Consiliului Judetean Maramures si fost subprefect, inspector guvernamental in momentul de fata, a revenit la baza, in judetul din nord. Dupa un „exil” de mai bine de o jumatate de an in Braila, a revenit ca inspector guvernamental in Maramures. A fost cativa ani Presedintele Euroregiunii Carpatica, o structura europeana infiintata in 1993 si care a precedat intrarea Romaniei in UE. Bercean este unul dintre cei care au lucrat in administratia judetului multi ani. Are experienta, a avut acces la multe informatii si mai are si in momentul de fata. Fostul subprefect si vicepresedinte al CJ vorbeste despre subiectul regionalizarii Romaniei. Reporter: Ce inseamna in momentul de fata regionalizarea Romaniei? Pamfil Bercean: Este o etapa necesara pentru tara. Se vor putea accesa mult mai usor fonduri europene, trebuie sa ne integram in familia europeana, trebuie sa procedam asa cum au facut toate tarile membre in Uniune. Mai devreme sau mai tarziu, tarile care au intrat in UE inaintea noastra au trecut la regiuni. De la landuri, la voievodate sau comitate, regiunile tarilor europene sunt realitati la care trebuie si Romania sa se alinieze. Rep.: Care sunt avantajele unei Romanii regionalizate dupa cerinte europene? P.B.: Trebuie sa respectam cerintele din UE. Putem accesa fonduri, dupa cum am mai spus si foarte important este faptul ca o reorganizare ar duce la micsorarea aparatului birocratic. Vor disparea o multime de institutii judetene si vor aparea cele de importanta regionala. Dupa parerea mea, cred ca ar fi necesare circa 12 regiuni in Romania. Nu trebuie sa cadem pe extreme. Nici 16 cat a propus UDMR, dar nici opt cate sunt in momentul de fata (cele opt regiuni de dezvoltare, structuri fara personalitate juridica n.red.). Regiuni desenate in 1998. Rep.: Care este primul pas pe care trebuie sa il facem? P.B.: Se poate face un pas important in aceasta directie, dar numai dupa modificarea Constitutiei. Rep.: De ce? P.B.: In actuala Constitutie este prevazuta impartirea teritorial-administrativa in judete, municipii, orase si comune. Rep.: Ati condus Euroregiunea Carpatica, ati fost unul dintre cei mai constanti promotori a colaborarii intre euroregiunile existente. Cum se vede Europa super-regionalizata? P.B.: Dupa intrarea Romaniei in UE, rolul Euroregiunii Carpatice s-a redus foarte mult. Singura tara parte la Euroregiune si care nu este membra UE, e Ucraina. Am vizitat multe tari si pot spune, la modul simplist ca regiunile chiar functioneaza. Sunt structuri mai usor de condus. Peste tot in Europa este asa, cu anumite particularitati ale tarilor in cauza, dar impartirea pe regiuni nu poate decat sa fie benefica. Chiar si in cazul unor tari mai mici cum este Belgia. Are doua regiuni. Rep.: Modificarea Constitutiei se poate lega si de modificarea Parlamentului, respectiv introducerea Parlamentului unicameral? P.B.: Este un proces care poate rezolva multe din disputele politice actuale. De exemplu, in Germania exista Camera Superioara, dar landurile germane au Camere ale reprezentantilor regionali. Practic este o structura de conducere administrativa regionala care inlocuieste una din Camerele Parlamentului. Ar exista mai multa mobilitate. Ar fi o alternativa. Una din Camere sa fie a reprezentantilor regionali si atunci altfel ar fi promovata politica regionala la nivel de stat. Daca tot am dat exemplu german, sa mai spun ca in afara de politica de aparare nationala si justitie, restul este la indemana landurilor, a structurilor de conducere regionala. Rep.: Trebuie sa ne temem de acest proces? Sau de ce exista atata reticenta? P.B.: Nu trebuie sa ne temem. In fond, Romania a trecut prin mai multe reorganizari teritoriale si in perioada interbelica au fost 57 de judete, dar si un teritoriu romanesc mai mare. Prin Legea 2 din 1968 a avut loc o reorganizare administrativ-teritoriala fortata. Nu peste tot s-a respectat traditia, portul, cultura locala, chiar si dimensiunea geografica. De exemplu, Zona Codru sau Tara Codrului cum o numim impropriu, cate-o data, este impartita in trei judete: Maramures, Salaj, Satu Mare. Rep.: Asa la o discutie ar parea destul de simplu. Modificam Constitutia si apoi regionalizam tara. Dar cum, cine? P.B.: Evident ca nu este simplu. Dar odata cu modificarea Constitutiei ar trebui facuta si aceasta regionalizare. Pentru ca procesul sa fie mai usor, mai profesionist facut, ar trebui implicate institutii specializate precum Academia Romana. Ar conferi procesului o anumita prestanta academica si nu speculatii politice facute de un partid sau altul. O astfel de reorganizare a Romaniei ar trebui sa ramana pe o perioada de timp mare, decenii sau cine stie cat. Rep.: Cat de realista este propunerea UDMR? P.B.: Ar fi mai multe de spus. In primul rand, Alaturarea Maramuresului la Bistrita-Nasaud si Cluj este o aiureala. Cel mai important pol de dezvoltare economica din Transilvania este Cluj-Napoca. Firesc ar fi ca Maramuresul sa fie cu Satu Mare si Salaj. Ar rezulta o regiune mai mare, dar sunt multe lucruri care ne leaga de cele doua judete. De ce am fi cu judetul Cluj? Ce ne leaga? Revenind la modul in care s-ar face regionalizarea, trebuie tinut seama de mai multi factori, economici, culturali, sociali, geografici si nu in ultimul rand ce rezulta. In discutiile care au fost de multi ani, nu este o noutate discutia despre regionalizare, varianta cu Satu Mare si Salaj a fost cea mai agreata. Chiar si de judetele vecine. Trebuie tinut cont de existenta Aeroporturilor internationale, a cailor rutiere, feroviare, perspectivele economice etc. Rep.: Are Maramuresul atuuri fata de Satu Mare si Salaj, de exemplu, stiut fiind ca din punct de vedere economic sunt peste noi? P.B.: Cu siguranta. In primul rand Baia Mare este centru universitar, avem aeroport si va fi unul modernizat la standarde, dupa cate am vazut. Avem o zona de cultura si traditii pe care vecinii nostri nu le au. Avem muzee deosebite, chiar unice, cel de Mineralogie, avem un Spital Judetean care este cu mult peste cele din vecini. Multi pacienti vin la Baia Mare. S-au finalizat cateva investitii importante si vor mai veni. Perspective sunt. Totul tine de cei care conduc, de politicieni. Ar trebui sa se adune, sa discute despre toate acestea, sa mearga cu o singura voce la Bucuresti. Maramuresul nu poate fi la remorca altora! Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro