Regionalizarea României, făcută pe genunchi. Maramureşul la coadă

Regionalizarea lui Dragnea, eminenţa cenuşie a guvernului Ponta, devine pe zi ce trece tot mai prezentă în vieţile amărâte ale românilor de aici şi de aiurea. Mecanismul infernal de a lămuri populaţia lucrează la foc continuu.

Unele instituţii de presă aruncă fel şi fel de informaţii, preluate de presa locală şi servită ca atare. Pe lângă acest soi de îndoctrinare, s-a umblat şi la Constituţie, respectiv, au fost propuse modificări, între care se numără şi introducerea termenului de regiune. Vai şi amar de România!

Unele televiziuni prezintă sondaje făcute de instituţii de sondare a opiniei publice, fără a da date complete. Există o suspiciune că aceste sondaje sunt făcute la comandă, mai ales că rezultatele ies taman ca în preambulul poveştii cu regionalizarea.

Facem un scurt istoric.

În 1997 s-au înfiinţat Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR). Au fost desenate opt astfel de regiuni, după modelul landurilor germane. Atunci s-a spus că a avut loc landizarea României.

ADR-urile nu au avut personalitate juridică şi au fost un semieşec.

La inaugurarea lor s-a spus că au ca scop reducerea disparităţilor între judeţele componente. Ceea ce nu s-a întâmplat. În ADR N-V, agenţie în care suntem şi noi, Maramureşul, aşa stau lucrurile. Clujul, unde este sediul ADR, a mers în sus alături de Oradea, iar restul judeţelor sunt la mare distanţă. Explicaţia este simplă. Clujul a împărţit bani discreţionar, 80% s-a dus acolo, restul s-a împărţit. Este un model de reducere a disparităţilor.

Guvernul Ponta, prin vocea lui Liviu Dragnea, ne-a anunţat la începutul anului că va avea loc regionalizarea. Coincidenţă sau nu, formula propusă a fost harta ADR-urilor. Singura zonă disputată la început a fost Harghita şi Covasna, respectiv problema ungurească.

Acum este şi bătălia între Sibiu şi Braşov.

Liviu Dragnea, tipul politicianului mai tânăr, dar unul care este uns cu toate alifiile, un tip dur, nemilos şi care ştie să tragă pentru judeţul din care provine, tot spune că numărul regiunilor nu este fixat, că sunt mai multe variante şi că vor avea loc dezbateri publice. Cea mai mare minciună!

Dezbaterile sunt publice cu public ales pe sprânceană, iar nouă ni se serveşte tot timpul harta României cu ADR-uri ca desen al viitoarelor regiuni, iar singura discuţie actuală este unde vor fi capitalele de regiune. Altfel spus, regiunile sunt fixate în agenda celor care decid, nişte politicieni cu o carieră efemeră şi care vor rămâne în istoria acestui neam ca vectorii distrugerii României.

Pentru regiunea de N-V nici măcar problema capitalei nu este o dispută. Va fi la Cluj. Am citit un astfel de sondaj de opinie referitor la capitala de regiune. Incredibil, dar adevărat, susţin autorii. Pentru Baia Mare au optat 9,5%, iar pentru Cluj 63,2%. Altfel spus, şi băimărenii au votat pentru ca la Cluj să fie capitală.

Nu credem într-un astfel de sondaj, nu credem că băimărenii nu ţin la oraşul lor, chiar dacă este foarte greu de îndreptat decizia spre nord, dar…

De aceea facem câteva precizări, constatări. Ori suntem nişte cetăţeni tâmpiţi, ori cei sondaţi erau turişti în trecere prin Baia Mare. Ori suntem minţiţi tocmai pentru a nu comenta atunci când se va face anunţul oficial. Băimărenii trebuie să ştie că o capitală la Cluj va fi un dezastru pentru Maramureş. Vom fi, ca şi până acum, codaşa regiunii. Vom primi doar firimiturile. Clujenii se pregătesc din 1997 pentru a prelua puterea în această regiune. Grupul de la Cluj, ADR sunt doar două argumente.

Pe de altă parte, este o mare minciună că doar aşa vom mări gradul de absorbţie al fondurilor europene. Problema nu este la forma administrativ-teritorială, sau este o problemă minoră. Se recomandă ca instrument de lucru o regiune, dar nu este nevoie să fie regiuni uriaşe ca cele născute în laboratoarele puterilor ce au guvernat România. Pot fi şi regiuni mai mici, mai suple, mai eficiente în a veni cu priorităţile tuturor judeţelor componente. Din experienţa europeană, nişte regiuni de mărimea a două-trei judeţe actuale româneşti ar fi fost de preferat unor regiuni mari.

În concluzie, problema fondurilor se leagă în primul rând de proiectele scrise în judeţ şi de cei care gestionează acest judeţ, la nivel de decizie politică şi administrativă.

Restul sunt minciuni, dezinformări, prostii pe care se vede că unii băimăreni le înghit foarte uşor. Noi am mai spus că ar trebui să ne batem pentru acest colţ de ţară până la ultima picătură de energie, dar…