Regionalizarea începe cu ANAF

Direcţiile judeţene ale finanţelor publice vor fi desfiinţate, iar în locul lor se vor înfiinţa direcţii regionale ale finanţelor publice, instituţii publice cu personalitate juridică, a căror arie de competenţă va corespunde celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Practic, nu vor mai exista 42 de structuri la nivel naţional, ci doar 8. Proiectul de act normativ a fost adoptat de guvernanţi şi urmează să intre în vigoare la momentul publicării în Monitorul Oficial.

Prima instituţie pe care se aplică bisturiul regionalizării este Fiscul. De la 1 septembrie, pe motiv de economie şi eficienţă, Administraţiile Financiare vor funcţiona pe modelul regiunilor de dezvoltare. Practic, Maramureşul va aparţine de Cluj. Un nou experiment guvernamental pe banii şi nervii contribuabililor şi funcţionarilor publici. Şi o soluţie care nu serveşte intereselor nimănui. Poate doar ale Guvernului.

Guvernul a decis în şedinţa de săptămâna trecută înfiinţarea centrelor regionale ale ANAF, iar restructurarea instituţiei va fi încheiată până la 1 septembrie. Cu atitudine de vătaf, premierul le-a tras o scaltoacă inspectorilor fiscali, preventiv şi gratuit: „Astăzi închidem şi discuţia cu ANAF-ul, cu centrele regionale. Am văzut multe emoţii. Aş vrea să-i văd pe funcţionarii de la administraţie la fel de activi şi când se pune problema de încasat veniturile statului. Când e vorba de scaunele lor, văd că sunt foarte activi şi ţin foarte mult. Eu vreau să-i văd când încasează taxele şi impozitele, că au stat prost în prima jumătate a anului cu munca. Au stat bine cu împărţitul scaunelor şi al posturilor şi astăzi luăm decizia”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de Guvern. Deşi se jură că decizia nu va afecta contribuabilii, lucrurile nu stau chiar aşa. Vă reamintim că şi recenta „restructură” ANAF a adus de fapt mai multe deservicii sistemului, care şi aşa e greoi şi extrem de birocratic. Prin desfiinţarea unor administraţii fiscale din judeţul nostru, statul nu a făcut niciun fel de economie. Dimpotrivă.

Personalul a rămas acelaşi, fiind mutaţi doar la structura centrală, iar reprezentanţii instituţiilor publice şi contribuabilii, persoane fizice şi juridice, sunt purtaţi pe drumuri. Ce se va întâmpla de exemplu dacă un agent economic sau un primar va avea nevoie de o hârtie de la ANAF, semnată de director? Trebuie să ajungă până la Cluj şi să se încadreze într-un program de muncă cu publicul extrem de restrâns, respectând totodată toţi paşii birocraţiei infernale din sistem. Cui va servi acest sistem? Şi cum va reuşi struţo-cămila regională să adune mai mulţi bani la buget? Numai Ponta ar trebui să răspundă. Numai că, la astfel de întrebări nu răspunde nimeni.

În nota de fundamentare a actului normativ se arată oricum că personalul este insuficient: „Numărul angajaţilor în funcţiile suport de la nivelul întregului aparat al DGFP-urilor este de 4.372 La nivelul ANV, funcţiile suport sunt asigurate de un număr de 772 angajaţi, iar la nivelul GF, de un număr de 150 angajaţi. Numărul de personal este insuficient pentru a susţine anumite domenii de activitate (inspecţie, juridic, IT etc.).”

În proiectul avansat Guvernului de Ministerul de Finanţe se arată că, în urma fuziunii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Gărzii Financiare cu ANAF, va rezulta o instituţie nouă în care personalul va fi fie redirecţionat spre domenii deficitare - antifraudă, inspecţie fiscală, IT, juridic -, fie va fi eliberat din funcţie dacă “nu corespunde din punct de vedere profesional şi al integrităţii”.

Noua structură antifraudă care va funcţiona în interiorul ANAF va reuni atribuţii atât de la Fisc, cât şi de la ANV şi de la Garda Financiară. Prin “crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele, aşa cum apare Direcţia Antifraudă în nota de fundamentare a OUG, se va urmări dacă legile din domeniul fiscal sunt respectate, pentru a preveni şi combate diverse ilegalităţi, dar se va şi participa la “acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor care generează evaziune şi fraudă fiscală”. Direcţia generală antifraudă va avea 8 servicii regionale în directă coordonare de la centru.

Restructurarea ANAF a fost anunţată prin Memorandumul cu tema „Programul multianual de modernizare a administraţiei fiscale”, aprobat de Guvern în 18 aprilie 2012, şi constituie o precondiţie pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administraţiei fiscale”, proiect pentru care s-a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondială în valoare de 70 de milioane de euro în data de 8 mai 2013.

Potrivit documentelor Guvernului, crearea structurilor regionale ANAF se face în scopul reducerii numărului de raportări către centrala ANAF, îmbunătăţirii planificării şi controlului, reducerii costului colectării şi creării de unităţi mai echilibrate din perspectiva ponderii economice şi a ponderii în colectarea veniturilor. Competenţa teritorială a viitoarelor direcţii generale regionale ale finanţelor publice respectă decupajul teritorial al regiunilor de dezvoltare aşa cum au fost stabilite prin Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România.