Reforma justitiei, intre esec si motiune

In contextul actual, al integrarii Romaniei in structurile europene, se impune o analiza a modului in care am reusit sa ne apropiem de normele impuse de Uniunea Europeana. Oricat ne-am dori sa nu fie asa, justitia romaneasca nu functioneaza asa cum ar trebui, reforma inceputa acum 17 ani fiind departe de a se fi incheiat. O prima problema ar fi aceea ca legiuitorul a emis in toti acesti ani norme de drept contradictorii, insuficient de explicite, interpretarea acestora fiind lasata la latitudinea instantelor de judecata. Apoi, inconstanta legilor ce s-au succedat in timp a determinat o incoerenta in actul de jurisdictie, cu legi schimbate de mai multe ori in decurs de cativa ani, cu norme de aplicare aparute la luni sau chiar ani de la aparitia legii, cu ordonante de Guvern menite sa suplineasca rolul Parlamentului de legiuitor al unei tari democratice. Unele acte normative au suferit schimbari peste schimbari, altele, dimpotriva, au fost lipsite de modificarile ce se impuneau. Spre exemplu, Codul Penal a fost modificat de nenumarate ori si nici astazi nu s-a ajuns la o forma finala, acum fiind puse in discutie reincriminarea insultei si calomniei, dupa ce in vara anului trecut acestea au fost scoase de sub incidenta legii penale. Justul argument al dezinciminarii celor doua fapte a fost acela al alinierii la legislatiile europene care au renuntat la a mai atrage raspunderea penala in cazul insultei si calomniei. Atunci ne intrebam ce aliniere va fi invocata acum, la o atare reintroducere a lor in Codul Penal? Pe de alta parte, Codul Civil nu a suferit nicio modificare, in afara unor articole abrogate. Nici legile proprietatii nu au reusit sa acopere nevoile ivite in societatea postdecembrista, desi numarul mare al acestor incercari de reforma in domeniu ar trebui sa faca lumina. Nici astazi, retrocedarile fostelor proprietati nu s-au finalizat, iar pe rolul instantelor de judecata isi asteapta rezolvarea mii de dosare privind dispute pe aceasta tema. Aplecandu-ne asupra prezentului, presedintele Traian Basescu a afirmat recent ca multe din legile de dupa ‘89 au fost gandite in folosul guvernantilor. Nu-l putem contrazice. Discrepanta dintre clasele sociale din Romania s-a adancit si din pricina unui sistem legislativ deficitar. Insa, presedintele Basescu i-a dat credit actualului ministru al Justitiei, Monica Macovei, afirmand ca a facut pasi importanti in reforma justitiei de la noi, lucru cu care nu putem fi de acord. Spre exemplu, federatiile internationale de jurnalisti l-au somat la sfarsitul lunii trecute pe premierul Tariceanu sa opreasca abuzurile din justitia romaneasca, facand referire la noua lege DIICOT, incriminarea calomniei si insultei, ingradirea libertatii de exprimare a ziaristilor etc. Totusi, trebuie sa privim spre partea plina a paharului, spre valul de tineri care imbratiseaza cu pasiune si profesionalism profesia de magistrat si spre dorinta acestora de a schimba vechile metehne ale unui sistem ce impune o transformare majora. Trebuie sa avem incredere in calitatile acestora si sa dam credit tinerilor magistrati si avocati care au menirea de a construi o justitie cu adevarat echidistanta si europeana. Av. Ludovica PARVU prim vicepresedinte al PSD Maramures