Rectificarea, o Mama Dolores a bugetului

Primariile din judet se confrunta cu bugete minuscule! Primarii de-abia au primit bani pentru salariile personalului administrativ si din invatamant si pentru asistentii persoanelor cu handicap. Pentru restul (iluminatul public, igienizarea scolilor etc.), nu. Veniturile proprii sunt insuficiente si greu de colectat. Singura salvare ar fi o rectificare consistenta!

Anul 2005 se dovedeste a fi un an greu pentru localitatile maramuresene. Desi abia s-a trecut de mijlocul anului, traista bugetara s-a golit demult, iar dinspre Consiliul Judetean, Marinel Kovacs nu da semne ca ar pregati o rectificarea consistenta. Edilii sunt convinsi ca aceasta scadere a veniturilor este o “strategie guvernamentala”. Ei sustin ca Statul a transferat deficitul de la bugetul de Stat la bugetele locale. In lipsa unor sume consistente venite de la bugetul de Stat, singura sursa de venit pentru majoritatea comunelor si oraselor mai mici raman taxele si impozitele.

Ioana Trifoi, primarul din Botiza, a spus ca bugetul comunei este atat de redus, incat pana si iluminatul public a ajuns o cheltuiala coplesitoare: “nu am ce sa fac, singurele venituri pe care le am sunt cele din taxe si impozite. Nu prea avem agenti economici mari prin zona. Singurul proiect inceput a fost extinderea retelei de apa, si acesta din resurse proprii. Cotele repartizate de la consiliul judetean sunt mici. Acum am avut si igienizarea scolilor si repararea sobelor si a trebuit sa amanam celelalte cheltuieli. Nu stiu cum va fi pana la urma. Am probleme cu malurile, avem doua vai care trec prin centrul comunei. Sunt multi agenti economici care exploateaza padurile si folosesc drumurile, care sunt intr-o stare precara si au inceput sa se surpe. Chiar nu stiu ce voi face.”

Datornici

In Sacalaseni, banii pentru salarii s-au epuizat, in timp ce igienizarile in scoli se fac pe datorie. Primarul Emilian Pop nici macar nu-si face iluzii ca va reusi completarea totala a taxelor si impozitelor: “nu am bani pentru insotitorii persoanelor cu handicap, iar ajutoarele sociale le mai pot plati doar luna aceasta. Nu avem bani pentru a plati dobanzile la SAPARD pentru reteaua de apa, care ar fi cam 150 de milioane pe luna. Igienizarile in scoli le facem pe datorie, iar pentru achizitia de lemne situatia este la fel. Inca au mai ramas datorii si de anul trecut. Am auzit ca am primit la rectificare ceva pentru invatamant, dar numai pentru salarii (vreo 100 de milioane). Veniturile proprii sunt mici si le-am incasat doar in proportie de 60% si, dupa cum este traditia la noi in comuna, pana la sfarsitul anului vom ajunge la un procent de maxim 80%”.

Salistea de Sus este de anul trecut oras, dar bugetul local a ramas cel de comuna. Visteria bugetara este goala, iar singurul “beneficiu” pe care il au locuitorii in urma acestei transformari sunt... taxele mai mari. Insa primarul Stefan Iuga asteapta momentul in care vor fi si faptic oras, nu doar scriptic: “stam prost cu bugetul. Fondurile sunt sub nivelul cerut pentru un oras. Nu avem asigurati bani pentru salarii sau pentru ajutoarele sociale. Deocamdata, suntem doar scriptic oras. Om vedea daca intram in UE, poate ne-or da si noua ceva bani sa fim si faptic oras, nu doar scriptic.” Vom vedea.

Desi este greu de crezut, exista si primarii unde s-au depasit incasarile din taxe si impozite locale pentru anul 2005. Victoria Zamparet, contabil sef din Miresu Mare, a spus ca bugetul comunei s-a dovedit a fi suficient pentru anul in curs: “noi incasam in jur de 2 miliarde din impozite si taxe. Pana acum am incasat 100%, deci nu avem de ce sa ne plangem, ba chiar am si depasit, deoarece am incasat si in avans. Am avut planificate doua investitii, care au fost aprobate de consiliul local, renovarea caminului cultural si aductiunea de gaz. Ambele proiecte au fost realizate din veniturile populatiei, respectiv din impozite si taxe, si din cota repartizata de consiliul judetean.” In aceste conditii, ceilalti primari ar trebuie sa realizeze vizite de lucru in Mires.

Din pacate, Miresul Mare s-a dovedit a fi o exceptie, deoarece problemele comunelor maramuresene sunt departe de a fi rezolvate. Principala problema s-a dovedit a fi incapacitatea comunelor si oraselor mai mici de a se gospodari din fondurile proprii. Dependenta de sumele alocate de stat transforma rectificarea bugetara in singura solutie salvatoare.

„Suntem in pioneze!”

“Nu stiu cum o vom scoate la capat pana la urma. Suntem chiar in pioneze! Niciodata nu a fost sa nu primim o rectificare bugetara pana la mijlocul anului. Tot am mai primit cate ceva. Acum, nimic. Avem probleme chiar si cu iluminatul public. Este absurd ca in mileniul trei sa nu fim capabili nici sa intretinem reteaua de iluminat public. Speram sa ne mai dea ceva de la Consiliul Judetean.” - Ioana Trifoi, primarul comunei Botiza

Principala sursa de venit a bugetelor primariilor sunt darile platite de locuitori. In aceasta categorie, segmentul cel mai important il constituie impozitele pe cladiri si terenuri. Tot in bugetele locale intra si o cota importanta din impozitul pe venitul colectat pentru bugetul de Stat, cota care incepand cu anul 2005 a fost majorata de la 63%, pana la 82%. Printre cele mai importante taxe virate la bugetul de Stat sunt taxele asupra mijloacelor de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor precum si alte taxe locale. Eliberarea certificatelor de producator sau eliberarea de autorizatii de functionare si certificare pentru diferite activitati lucrative sunt o alta sursa de venit pentru bugetele locale. La fondurile proprii se adauga sumele oferite de Stat. Aceste sume se acorda tuturor primariilor, criteriile principale de alocare fiind suprafata pe care se intind si numarul de locuitori. Situatie care defavorizeaza orasele mici si comunele, adica tocmai primariile cu cele mai mici venituri proprii.

Mihaela MIHALEA