Recensământul României și criza demografică

Recent, au fost publicate rezultatele provizorii ale recensământului realizat în cursul anului trecut. Primele informații arată o populație rezidentă în scădere și un procent în creștere al populației îmbătrânite. Conform rezultatelor provizorii ale Recensământului, populația rezidentă a României este de 19.053.815 persoane, ceea ce reprezintă o scădere de peste un 1 milion de locuitori față de recensământul din 2011.


Din 42 de județe, inclusiv municipiul București, 39 au înregistrat o scădere a numărului de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov, care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin). În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).  

Motivele care au cauzat această scădere sunt natalitatea tot mai mică, migrația și deficitul demografic, care presupune un număr de nașteri mai mic decât numărul de decese, au explicat sociologii care au studiat datele Institutului Național de Statistică (INS). Dar recensământul nu este reprezentativ pentru numărul de români care trăiesc în afara țării, chiar dacă valul de migrație majoră și-a atins vârful în 2007-2008, migrația dinspre România către vest a continuat.
Pe de altă parte, procesul de îmbătrânire a populației este tot mai accentuat. Raportul INS dezvăluie o creștere semnificativă a ponderii populației în vârstă: numărul persoanelor de 65 de ani și peste această vârstă a crescut cu aproape o jumătate de milion de persoane, iar proporția a ajuns de la 16,1% la 19,6% din populația rezidentă. Așadar, indicele de îmbătrânire demografică a crescut foarte mult, 121 de persoane vârstnice raportat la 100 de persoane tinere, comparativ cu 101 vs. 100, de la recensământul precedent.

Ponderea tinerilor (persoane sub 15 ani) în populație a urcat de la 15,9% la 16,1%, deși numărul efectiv a scăzut cu 115.700 de persoane. Din aceste cauze, raportul de dependență demografică a crescut față de anul 2011 de la 47,0 la 55,5 persoane tinere și vârstnice raportate la 100 persoane adulte. Iar pe viitor, situația nu pare să se îmbunătățească. Procesul de îmbătrânire va fi și mai accentuat. Cea mai mare parte din populație este în categoria de vârstă de 40-45 de ani. Populația aceasta va ieși la pensie peste 10-15 ani.
Așa cum arată piramida demografică publicată de INS, populația îmbătrânită este cel puțin de două ori mai mare decât numărul de nou-născuți. Deja vorbim de un indicator de 1,4 la 1, adică 1,4 persoane bătrâne la 1 persoană activă. Acum zece ani, indicatorul era de 1,1 persoane bătrâne la 1 persoană activă. Iar predicția sociologilor este că, în 2050, raportul va ajunge la aproape 4 la 1, ceea ce ar fi un dezastru pentru România. Pentru că populația tânără, activă, trebuie să susțină și populația dependentă, populația îmbătrânită. Acest lucru nu se poate realiza cu indicatorii aceștia demografici relevați de rezultatele INS. Populația țării este de 19.053.815, față de 20.121.641 din 2011, cu 1.067.826 de persoa­ne mai puțin ca în urmă cu 10 ani.
Populația activă este de 8.185.049 din care 496.082 sunt șomeri, iar populația inactivă este de 10.868.766 din care 3.477.027 sunt elevi sau studenți, 4.288.077 sunt pensionari, iar restul de 3.103.662 de persoane sunt casnice, întreținute sau au altă situație economică.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează po­pulația rezidentă a României. S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%).
Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%, creș­tere ușoară față de 3,3% în 2011).
În ceea ce privește limba maternă 15.153.193 sunt români, 1.038.806 din populația au limba maternă maghiară, iar 199.050 din po­pulație este de etnie romă.
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (în scădere de la 86,5%); 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică (ușoară scădere de la 4,6%), 3% de religie reformată (ușoară scădere de la 3.2%), iar 2,5% penticostală (creștere de la 1,9%). Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici 0,9% din totalul populației.
Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație, postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4%. De asemenea, 40,5% au nivel scăzut, primar, gimnazial sau fără școală absolvită, în scădere de la 44,2%. Populația cu nivel superior de educație este în proporție de 16%, în creștere de la 14,4%.
Populația activă este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,0 mii persoane ocupate și din 496,1 mii șomeri. Populația inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane, din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).

Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Recensământul s-a realizat în conformitate cu recomandările Confe­rinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor. Prin regulamentele europene de implementare, pentru runda 2021, a Re­gu­lamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.
Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:
• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită în România;
• persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai perso­nalului misiunilor diplo­m­atice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând par­țial sau în întregime în afara teritoriului economic.
Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:
• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
• persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul repre­zentanțelor diplomatice, consu­lare și comerciale sau al repre­zen­tanțelor organizațiilor in­ter­­na­ționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene; - cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.