Razboiul presedintilor

Fostul presedinte american Jimmy Carter a acordat un interviu editiei internationale a cotidianului german Der Spiegel, citat de Rompres, în care a vorbit despre pericolul la adresa valorilor americane reprezentat de George W. Bush, situatia dificila din Orientul Mijlociu si despre starea de sanatate a liderului cubanez Fidel Castro. În privinta situatiei din Orient, Jimmy Carter a fost cât se poate de transant: „Nu cred ca Israelul are vreo justificare legala sau morala pentru bombardamentele masive asupra întregii natiuni a Libanului”. Întrebare: În ultima dvs. carte scriati ca doar poporul american poate face în asa fel, încât guvernul SUA sa revina la vechile principii morale ale tarii. Sugerati cumva ca actuala administratie a presedintelui George W. Bush actioneaza imoral? Raspuns: Nu exista nici o îndoiala ca aceasta administratie s-a îndepartat radical si fara sa fie supusa vreunor presiuni de la politicile de baza ale tuturor administratiilor anterioare, indiferent ca a fost vorba de presedinti republicani sau democrati. Î: De exemplu? R: Sub administrarea tuturor predecesorilor sai, angajamentul a fost în favoarea pacii mai degraba decât în favoarea unui razboi preventiv. Întotdeauna, politica tarii noastre a fost de a nu porni un razboi, decât daca era amenintata direct securitatea noastra, iar acum avem de-a face cu o politica bazata pe principii de prevenire. O alta îndepartare serioasa de la politicile anterioare este cea referitoare la separarea bisericii de stat. Acest principiu a avut rang de politica din vremea lui Thomas Jefferson, iar propriile mele convingeri religioase sunt compatibile cu acesta. /.../ Î: Ati scris si despre ura fata de Statele Unite în întreaga lume araba, ca urmare a invaziei în Irak. Date fiind circumstantele, vi se pare o surpriza faptul ca apelul la democratie lansat de Washington în Orientul Mijlociu pare a fi un demers discreditat? R: Nu, de fapt, preocuparile pe care le-am exprimat par sa se confirme, odata cu sprijinul si încurajarea oferite de SUA statului Israel, în atacul sau nejustificat împotriva Libanului. Î: Dar oare nu Israelul a fost cel care a fost atacat primul? R: Nu cred ca Israelul are vreo justificare legala sau morala de a bombarda masiv întreaga natiune a Libanului. Ideea este ca Israelul are aproape 10.000 de detinuti (în închisorile sale - n.red.), deci când militanti din Liban sau Gaza sechestreaza unul sau doi militari, Israelul îsi justifica prin aceasta atacurile asupra populatiei civile din Liban si Gaza. Nu cred ca aceasta este o justificare buna. Î: Credeti ca Statele Unite sunt înca un factor important în gasirea unei solutii pasnice pentru criza din Orientul Mijlociu? R: Da. Dupa cum stiti, înca de la înfiintarea statului Israel, SUA au preluat conducerea. De-a lungul timpului, fiecare presedinte a facut asta într-un mod echilibrat, inclusiv George Bush senior, Gerald Ford si altii, inclusiv eu si Bill Clinton. Aceasta administratie nu a încercat deloc, în ultimii sase ani, sa negocieze sau sa încerce sa negocieze un acord între Israel si vecinii sai, sau palestinieni. Î: Este nevoie de o forta internationala de mentinere a pacii de-a lungul granitei libanezo-israeliene? R: Da. Î: Si credeti ca militarii germani ar putea participa? R: Da, cred ca germanii pot lua parte. Î: ... în pofida istoriei lor? R: Da. Pentru mine ar fi o satisfactie deosebita si cred ca majoritatea oamenilor considera ca a trecut suficient timp pentru ca faptele din trecut sa poata fi lasate în urma. Î: Ati vorbit despre coalitia oarecum ciudata între fundamentalistii crestini si Partidul Republican. Cum este posibil ca o astfel de coalitie a piosilor sa duca la catastrofe morale precum scandalul închisorii irakiene de la Abu Ghraib si torturile de la Guantanamo? R: Fundamentalistii cred ca ei au o relatie unica cu Dumnezeu, si ca ei si ideile lor sunt ideile lui Dumnezeu si premisele lui Dumnezeu într-o anumita privinta. Prin urmare, din start, de vreme ce vorbesc în numele lui Dumnezeu, oricine nu este de acord cu ei, greseste în mod inerent. Iar urmatorul pas este: Cei care nu sunt de acord cu ei sunt inerent inferiori si, în cazuri extreme - la fel ca si în cazul altor fundamentalisti din întreaga lume - oponentii devin un fel de subspecie, astfel ca vietile lor sunt lipsite de semnificatie. Un alt lucru este ca fundamentalistii nu sunt în stare sa negocieze cu oameni care nu sunt de acord cu ei, pentru ca procesul în sine este un indiciu al unei egalitati implicite. La fel si aceasta administratie, spre exemplu, are o politica de a refuza pur si simplu sa discute cu cei care nu sunt de acord cu ea - o alta departare radicala fata de trecut. Astfel de lucruri îmi provoaca îngrijorare. Si, desigur, fundamentalistii nu cred ca pot face greseli, deci când permitem torturarea detinutilor în Guantanamo sau Abu Ghraib, unui fundamentalist îi este pur si simplu imposibil sa recunoasca faptul ca a gresit. Î: Si cum se manifesta politic aceasta atitudine, ce are o componenta aproape fundamentalist crestina? R: Din nefericire, dupa 11 septembrie, în America si-a facut simtita prezenta o explozie de suferinta intensa si patriotism, iar administratia Bush a fost foarte vicleana si eficienta în a-i prezenta pe toti cei care nu erau de acord cu politicile sale ca fiind nepatrioti sau chiar tradatori. Timp de trei ani, principalele mijloace de informare în masa din tara noastra au avut o atitudine de complicitate slugarnica fata de administratia Bush, din teama ca ar putea fi acuzate de lipsa de loialitate. Dar cred ca în ultimele sase luni mass-media au început sa fie critice. Î: Are nevoie America de o schimbare de regim? R: Dupa cum v-am spus, tara noastra are capacitatea de a învata din propriile greseli si de a le îndrepta. Si cred ca primul pas va avea loc cu ocazia alegerilor din noiembrie. Anul acesta, democratii au sanse bune sa controleze una dintre cele doua camere ale Congresului. Cred ca lupta pentru Senat va fi foarte strânsa. Fiul meu cel mare candideaza în Senatul american în statul Nevada. Si daca el si alti câtiva vor avea succes, atunci Senatul SUA se va afla în mâinile democratilor si acest lucru va avea un impact profund si imediat. Der Spiegel