Războiul cerealelor ucrainene. Fermierii români cer măsuri urgente

 De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, exporturile ucrainene de cereale au fost grav perturbate. Timp de peste patru luni, navele militare ruse au blocat porturile ucrainene din Marea Neagră. La 22 iulie 2022, Organizația Națiunilor Unite și Turcia au intermediat un acord privind deschiderea unui coridor umanitar maritim sigur în Marea Neagră (Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră). De atunci, în jur de 800 de nave pline de cereale și de alte produse alimentare au plecat din trei porturi ucrainene: Ciornomorsk, Odesa și Iujni/ Pivdeni. Deși deblocarea rutei de export maritim a contribuit la soluționarea crizei mondiale a securității alimentare și la scăderea prețurilor cerealelor, întârzierile la export rămân semnificative.

Până în martie 2023, peste 23 milioane de tone de cereale și de alte produse alimentare au fost exportate prin intermediul Inițiativei. Aproape 49% din încărcătură a fost porumb, cereala cea mai afectată de blocajele din silozurile de cereale ucrainene de la începutul războiului (75% din cele 20 de milioane de tone de cereale depozitate). Acesta a trebuit să fie mutat rapid pentru a face loc pentru grâul din recolta de vară. Conform datelor existente la 6 martie 2023, ponderea diferitelor cereale în exporturile prin intermediul Inițiativei este: porumb: 49%, grâu: 28%, produse din floarea-soarelui 11%, altele: 12%

Peste 65% din grâul exportat prin Marea Neagră a ajuns în țări în curs de dezvoltare. Porumbul este exportat aproape în proporții egale către țări dezvoltate și țări în curs dezvoltare. Astfel, 65% din grâu a fost exportat către țări în curs de dezvoltare și 35% către țări dezvoltate. În cazul porumbului, proporția este aproape jumătate-jumătate. 49% s-a îndreptat către țări în curs de dezvoltare și 51% către țări dezvoltate. Programul Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM – cea mai mare organizație umanitară din lume) a reînceput transportul grâului din porturile de la Marea Neagră. Înainte de război, PAM cumpăra jumătate din stocul său de cereale din Ucraina. Până în prezent, peste 456.000 de tone de grâu au părăsit porturile ucrainene în drum spre Etiopia, Yemen, Djibouti, Somalia și Afganistan.

Grâul exportat către țări în curs de dezvoltare reprezintă 18,1% din totalul exporturilor de cereale, în timp ce grâul trimis către țări dezvoltate reprezintă 9,5%. Porumbul exportat către țări în curs de dezvoltare reprezintă 23,9% din totalul exporturilor, în timp ce porumbul trimis către țări dezvoltate reprezintă 25,1% din totalul exporturilor. Produsele de floarea-soarelui exportate către țări în curs de dezvoltare reprezintă 8,8% din totalul exporturilor, iar cele trimise către țări dezvoltate reprezintă 2,7%.

UE este un mare producător și exportator mondial de grâu. În 2022, conform estimărilor, UE a exportat aproximativ 36 de milioane de tone de grâu comun. Printre țările de destinație se numără Algeria, Marocul, Egiptul, Pakistanul și Nigeria. Invadarea Ucrainei de către Rusia a cauzat o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor pe piețele mondiale. Prețurile cerealelor au crescut în mod substanțial.

Atât culoarele de solidaritate (rute create de UE pentru a ajuta Ucraina să își exporte produsele agricole), cât și Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră au contribuit în mod semnificativ la scăderea prețurilor. Prețurile grâului și porumbului s-au modificat între ianuarie 2021 și decembrie 2022. Prețurile ambelor cereale au crescut puternic în jurul datei invadării Ucrainei de către Rusia și s-au menținut la niveluri ridicate până în mai 2022.

La sfârșitul lunii mai, au fost create culoarele de solidaritate și, de atunci, prețurile au început să scadă. În iulie, a fost lansată Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. În septembrie și octombrie 2022, prețurile au început să crească ușor, dar au scăzut din nou în noiembrie și decembrie 2022 și au rămas la același nivel în ianuarie și februarie 2023.

Menținerea fluxului de cereale din Ucraina rămâne esențială pentru asigurarea securității alimentare la nivel mondial. Din cauza politicii agricole comune (PAC), disponibilitatea alimentelor, a furajelor și a îngrășămintelor nu reprezintă o preocupare majoră în UE. UE este în mare măsură autonomă, fiind de așteptat ca piața sa unică să își dovedească rolul în absorbirea șocurilor, în asigurarea securității alimentare pentru cetățenii UE și în garantarea sprijinului pentru venit pentru fermierii europeni. Cu toate acestea, reducerea importurilor de porumb, grâu, ulei de rapiță și de floarea-soarelui și făină din Ucraina are un impact, în special asupra prețurilor la furaje și asupra industriei alimentare a UE. Având în vedere prețurile ridicate pe piață și tendințele inflaționiste rezultate în urma războiului din Ucraina, principala preocupare în UE rămâne accesibilitatea prețurilor.

O prioritate majoră pentru țările UE în combaterea insecurității alimentare din ce în ce mai mari este de a ajuta Ucraina să exporte producția sa agroalimentară, care a fost grav compromisă de invazia rusă. Ucraina este un producător și exportator cheie de produse alimentare de bază, cum ar fi grâul și porumbul. Aproximativ 90% din exporturile sale de grâu au fost direcționate către Africa și Asia între 2016 și 2021, sprijinind securitatea alimentară în unele dintre cele mai dezavantajate regiuni ale lumii.  Odată cu blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene de la începutul războiului, aproximativ 20 de milioane de tone de cereale au fost blocate în silozuri de stocare pe țărmurile Mării Negre.

În mai 2022, Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru crearea unor culoare de solidaritate UE-Ucraina. Obiectivul a fost dezvoltarea unor rute terestre alternative pentru a ajuta Ucraina să își exporte produsele agricole, prin:

• furnizarea de material rulant pentru mărfuri, nave și camioane;
• utilizarea mai eficientă a capacității existente a rețelelor de transport și a terminalelor de transbordare;
• simplificarea și accelerarea operațiunilor vamale și a altor controale;
• permiterea stocării mărfurilor pe teritoriul UE.

De la începutul operațiunilor, în mai 2022, aproximativ 29 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și alte produse din Ucraina au fost exportate prin culoarele de solidaritate.

La sfârșitul lunii noiembrie 2022, Ucraina a lansat inițiativa „Grain from Ukraine” (Cereale din Ucraina) care contribuie, de asemenea, la securitatea alimentară mondială. Inițiativa permite entităților care participă la proiect să cumpere produse agricole de la producătorii ucraineni și să le transfere în țări în care populația se află în pragul foametei.

Insecuritatea alimentară s-a accentuat la nivel mondial din 2016 încoace. În contextul creșterii prețurilor materiilor prime la nivel mondial anul trecut și anul acesta, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea alimentelor ca armă de război au avut un impact puternic asupra piețelor alimentare.

Folosind alimentele ca armă în războiul împotriva Ucrainei, Rusia este singura responsabilă de criza mondială a securității alimentare pe care a provocat-o.

Agresiunea militară a Rusiei a cauzat:

• o penurie de alimente;
• creșteri record ale prețurilor la alimente și îngrășăminte.

Prețurile produselor agricole de bază la nivel mondial au crescut în mod constant de la jumătatea anului 2020, în contextul impactului perturbator al pandemiei de COVID-19, al creșterii puternice a prețurilor îngrășămintelor și energiei și al deteriorării condițiilor macroeconomice la nivel mondial.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a exacerbat situația pieței, ducând la o creștere și mai mare a prețurilor produselor de bază și reducând disponibilitatea alimentelor la nivel mondial.

Printre acțiunile Rusiei care au cauzat o scădere bruscă a exporturilor și producției de alimente din Ucraina și care au avut un efect perturbator asupra piețelor se numără:

• blocada porturilor ucrainene de la Marea Neagră;
• atacuri asupra infrastructurii Ucrainei de prelucrare și export de alimente;
• bombardarea și ocuparea terenurilor arabile din Ucraina;
• reducerea deliberată a exporturilor proprii de alimente și îngrășăminte.

Ucraina, considerată grânarul Europei, este unul dintre principalii producători și exportatori de produse agroalimentare la nivel mondial. Ea este al cincilea cel mai mare exportator de grâu și al patrulea cel mai mare exportator de porumb la nivel mondial.

Împreună cu Rusia, un alt mare exportator, Ucraina produce aproximativ 30% din oferta mondială de porumb și grâu și peste jumătate din oferta mondială de ulei de floarea-soarelui. Africa și Asia sunt principalii beneficiari ai producției agricole a Ucrainei. Între 2016 și 2021, mai mult de jumătate (58%) din totalul exporturilor de grâu s-au îndreptat către Asia, iar 34% către Africa.

Ucraina joacă un rol esențial în asigurarea securității alimentare în unele dintre cele mai sărace țări din lume. Este probabil ca impactul crizei să continue pe termen lung, în special în țările în curs de dezvoltare. Potrivit Programului Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite, 205 milioane de persoane din lume au nevoie urgentă de asistență alimentară, comparativ cu 193 de milioane în 2021, o cifră de două ori mai mare decât în 2016 (Raportul mondial privind crizele alimentare, septembrie 2022).

Ce spun maramureșenii

Despre situația din Maramureș am vorbit cu mai mulți fermieri. Aceștia au un program foarte încărcat. Pleacă dimineața și vin seara târziu. În general, toți se plâng de situația existentă. Fără excepții au spus că, fără intervenția statului, vor ajunge la faliment în scurt timp.

Am vorbit și cu un fost fermier, un bun cunoscător al sistemului agricol, primarul din Mireșul Mare, Ioan Mătieș.

„Nu este bine deloc. Creșterea concurenței neloiale duce la falimentul firmelor românești. Iar firmele românești sunt loiale statului român. Nu firmele ucrainene. În Maramureș, situația este la fel de grea, rea. Sunt unele firme, precum cea condusă de fiul meu, care au trecut peste situația asta mai ușor, datorită faptului că există procesare. Dar, unde nu există procesare, fermierii rămân cu produsele pe stoc. Maramureșul nu este o zonă cerealieră, dar se simte și aici concurența neloială ucraineană. Ce ar fi de făcut? Dacă statul vrea să ajute firmele ucrainene și să vândă produsele lor, să vină cu subvenții și să spună: «Băi! Nu cultivați un an, doi, trei. Nu cultivați nimic, nu cheltuiți, dar vă dăm bani să  trăiți». Pe de altă parte, ce s-a anunțat, că se vor introduce taxe...banii ăia nu se duc la fermieri. Iar ucrainenii au ajuns într-o situație disperată. Decât să le dea la ruși, mai bine le dau pe nimic românilor sau polonezilor. Este adevărat că, inițial, era vorba că aceste cereale doar vor tranzita țara. Dar, odată ce prețul lor e așa de mic, cei care procesează cumpără de unde e prețul mai mic. Da, procesatorii au cumpărat produse ieftine. Mai mult, nu am dovezi, dar se vorbește, sunt mulți care au făcut o afacere proastă. Unele ferme au cumpărat cereale ieftine, dar după aia au avut probleme. Nu în totdeauna produsele din Ucraina sunt și de calitate”, a spus Ioan Mătieș, primarul din Mireșul Mare, fost fermier.

Dintre fermieri, Vlad Mureșan a fost categoric.

„Situația ne afectează destul de tare. De exemplu situația mea. Eu vindeam producție obținută, aici, pe plan local. Dar acum firmele de procesare au cumpărat din Ucraina și nu prea am mai avut la cine să vând. Am porumbul în depozite, pe stoc. Nu mă sună nimeni. Am înțeles că ceva s-a mișcat acum. Că nu vor mai putea cumpăra aceste cereale. M-a și sunat o firmă din Borșa, un client. Vrea să vină după câteva tone. Foarte greu am reușit să vând. În toamnă, am vândut porumbul la un 1,45 lei. Acum  nu am putut să vând cu 1,20 lei. Din câte am înțeles, de la ucraineni se cumpără cam la un leu. Eu sunt pe pierdere, la ce producție a fost anul trecut! Nu am ce face. Vând cum pot, dacă pot. Statul trebuie să intervină, altfel anul viitor pe multe ferme va scrie faliment. Nu ai cum să produci la ce prețuri se aud la floarea-soarelui, la grâu, porumb. Noi avem costuri foarte mari. Iar dacă prețul e așa de mic, ieși pe minus. Și la floarea-soarelui este la fel. La noi, aici în Maramureș, media e de două tone, două tone jumate la hectar. O vinzi cu 1,5, maxim 1,8. Ești sută la sută pe pierdere”, a explicat Vlad Mureșan, fermier maramureșean.

Ultima oră!

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri seara (19.04), după ce a avut loc, în format videoconferință, o întâlnire cu ministrul ucrainean, că țara noastră va continua să permită tranzitul de cereale ucrainene către state terţe. „România rămâne singura poartă de import a produselor din Ucraina”, a transmis Daea.

România va sigila și monitoriza mijloacele de transport cu cereale din Ucraina care tranzitează România și va face controale în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din țara vecină. Aceste măsuri i-au fost transmise de ministrul Agriculturii,  omologului său ucrainean Mykola Solsky.

Petre Daea i-a transmis omologului său ucrainean că statul român va implementa măsuri de securizare suplimentară (sigilare și monitorizare) pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul României către state terțe, pentru protejarea fermierilor români care se confruntă cu dificultăți, din cauza fluxului de cereale ucrainene. Ministrul Daea a reiterat că România, ca stat membru, susține demersurile Comisiei Europene de sprijinire a Ucrainei în fața agresiunii ruse și va asigura în continuare tranzitul cerealelor din această țară către state terțe și rutele comerciale tradiționale. Totodată, ministrul Daea a transmis părții ucrainene solicitarea de a identifica rapid soluții pentru restricționarea exporturilor de cereale și semințe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță) către România, având în vedere dificultățile întâmpinate de fermierii români.