Raul de cocaina

Se pare ca germanii prizeaza mai multa cocaina decat se credea initial. Cel putin asa indica un studiu care a masurat reziduurile de cocaina in apele germane. Astfel, in decurs de un an se consuma circa 11 tone de cocaina pura si este doar o statistica pentru regiunea din preajma Rinului, comenteaza Der Spiegel, citat de Rompres. Cat prizeaza o natiune? Multi se intreaba cum se poate afla ce cantitate de cocaina prizeaza o natiune. Ei bine, metoda este simpla: prin testarea apelor care trec prin zone intens locuite. Este, cel putin, rezultatul noului studiu realizat in Germania de catre Institutul pentru Cercetare Biomedicala si Farmaceutica din Nuremberg(IBMP), care a testat apele celor mai mari rauri pentru identificarea urmelor chimice care pot oferi informatii despre consumul de cocaina. Rezultatul? Germanii consuma mult mai multa cocaina decat se credea oficial pana acum. Potrivit analizelor facute de IBMP in apropiere de orasul Dusseldorf, estul Germaniei, cele 38,5 milioane de germani care locuiesc in bazinul Rinului prizeaza circa 11 tone de cocaina pura anual. Zi de zi, urmele chimice a 30 de kg de cocaina provenite de la imobilele din preajma ajung in sistemul de tratare a apei. Iar valoarea pe piata neagra a acestei cantitati zilnice este de 4,5 milioane de euro, anual de 1,64 miliarde de euro. Statisticile oferite de autoritatile germane si de Uniunea Europeana (UE) arata ca 0,8% dintre germanii cu varsta cuprinsa intre 18 si 59 de ani (altfel spus, 400.000 de germani) au prizat cel putin o data pe an. Insa numarul lor, in realitate, este mult mai mare. “Daca rezultatele oferite de IBMP sunt corecte, atunci numarul consumatorilor de cocaina este radical mai mare decat se credea pana acum”, este de parere Roland Simon de la Institutul pentru Cercetare terapeutica din Munchen. Prea multi „John Blow” Noile rezultate ale testelor efectuate de institutul mentionat pun serios sub semnul intrebarii actualele statistici. In conditiile in care in zona bazinului Rinului traiesc 38,5 milioane de germani, un procent de 0,8%, cum sutin autoritatile, ar insemna ca doar 184.000 de germani ar consuma pe an o cantitate de 11 tone de cocaina pura. In continuare, acest lucru ar insemna ca cei 184.000 de germani consuma zilnic 164 de miligrame de cocaina pura si 60 de grame anual. Si daca se considera ca praful cu pricina cumparat de pe strada are o puritate de doar 40%, potrivit biroului german federal de investigatii, ar insemna ca “John Blow” (denumire colocviala data celor care prizeaza) ar trebui sa consume 411 miligrame de cocaina pe zi. Raportul institutului de la Nuremberg se bazeaza pe identificarea, in apele menajere, a unei substante chimice produsa de organismul uman dupa ce s-a consumat cocaina, cunoscuta si sub denumirea de benzolegonina, BE. Cercetatorii pot stabili cata cocaina pura a fost consumata in functie de cantitatea de BE gasita in apele menajere. “Nu stim o alta cale prin care aceasta substanta s-ar produce in organism. Are legatura cu structura chimica complexa atat a cocainei, cat si a benzolegoninei”, a declarat Herbert Kaferstein, profesor de medicina din cadrul Universitatii din Koln. Acesta, impreuna cu Gerold Kauert, directorul Institutului pentru toxicologie criminalistica din cadrul Universitatii din Frankfurt, au analizat mai atent raportul realizat de IMBP. In opinia celor doi, rezultatele acestuia din urma ar putea fi foarte precise. Pana acum, statisticile privind consumul de cocaina in Germania si in alte parti ale lumii s-au bazat exclusiv pe sondaje. Dar o astfel de metodologie conduce aproape intotdeauna la “o considerabila subestimare a cifrelor reale”, dupa cum remarca biroul german federal de investigatii intr-un raport privind consumul de droguri in Germania, realizat anul trecut. Mai mult, dependentii de consumul de droguri nu sunt adesea prinsi de respectivele sondaje. Pe langa sondajele clasice, cercetatorii s-au mai bazat si pe cifrele furnizate de politie si de centrele de consiliere ale celor care au probleme cu drogurile. Dar cand vine vorba de cocaina, nici aceste doua ultime surse nu sunt foarte de incredere. O majoritate coplesitoare a consumatorilor nu au mers niciodata la un centru de consiliere sau de dezintoxicare. De asemenea, numarul deceselor cauzate de supradoza de cocaina tind sa fie rare, iar statisticile organelor de politie sunt in mare masura dependente de cat de multa atentie acorda anchetatorii problemei. Cocaina si apa menajera Rezultatele testelor care identifica BE in apele menajere, derulate de IBMP, sunt identice in cazul majoritatii raurilor testate. Acolo unde apa menajera tratata este varsata intr-un rau, concentratia de BE creste. La Munchen de pilda, in aval, apa raului Isar contine de 30 de ori mai multa BE decat in amonte. Pentru a putea trage concluzii in privinta cantitatii de cocaina consumate, cercetatorii au luat in calcul concentratia zilnica de BE gasita in apele raurilor testate si au multiplicat-o cu 4,19, deoarece, conform directorului IBMP, Fritz Sorgel, doar o patrime din cocaina prizata trece in urina consumatorului. In plus, oamenii de stiinta au descoperit ca circa 80 % din cantitatea de BE gasita in reteaua de ape testate a fost distrusa in urma tratarii apei menajere. “Acest model de calcul este desigur o simplificare si nu tine cont absolut de toti factorii. Dar este suficient pentru o estimare solida “, a mai spus Sorgel. Luand in calcul si factori precum apa varsata in rau de afluenti, de caderile de precipitatii si prezenta consumatorilor de cocaina in orasele din amonte, consumul de cocaina per capita ar trebui chiar sa creasca, a mai apreciat directorul IBMP. De asemenea, acesta a admis ca masuratorile facute de colegii sai din institut ofera doar o parte din realitate. “Dar ar trebui sa avem un tablou complet aproape de realitate deoarece am lucrat cu mostre in diverse puncte, in zile diferite, la momente diferite. Desigur, este imposibil de raspuns la toate intrebarile, dar este prima tentativa de acest gen “, a mai spus Sorgel, precizand ca acest studiu este doar “primul pas” catre o atenta monitorizare a consumului de droguri in baza analizarii continutului chimic al apelor deversate. Chiar si asa, acest gen de masuratori sunt o posibila contributie importanta la intelegerea dependentei de droguri. Potrivit lui Sorgel, gratie acestei noi metode de analiza a apelor, raurile pot fi testate atat de precis, incat sa poata fi detectata cea mai mica urma de BE. “Exemplul Heroldsberg-ului ne-a aratat ca intr-o localite de 8.000 de rezidenti, este posibil de detectat chiar si consumul a 50-100 de miligrame de cocaina”, a spus Sorgel. Studii similare, dar nu atat de elaborate precum cel realizat de IBMP, au fost efectuate si in Anglia si Italia, unde au starnit controverse. Si in aceste cazuri, studiile au relevat ca numarul celor care consuma cocaina este mai mare decat s-a crezut initial. Der Spiegel