Ratăm şi de data asta banii europeni?

Suntem în anul de graţie 2012 şi România mai are doar un an pentru a pregăti toate documentele necesare pentru a beneficia de fonduri europene în perioada 2014-2020. În 2006 am trecut printr-un proces similar. Şi am ratat banii. Îi pierdem iar?

Începe bătălia pentru fonduri. Pentru următorul exerciţiu financiar, 2014-2020, România ar putea primi mai mulţi bani, deşi există temeri că slaba absorbţie a fondurilor UE de către România a potenţat temerea că sumele îi vor fi reduse în exerciţiul financiar viitor faţă de perioada 2007-2013 (19,6 mld. euro fonduri structurale şi peste 10 mld. euro pentru plăţi directe către fermieri şi dezvoltare rurală). Dar, aşa cum arată propunerile Comisiei, România ar putea fi însă unul dintre beneficiarii neţi, şi asta pentru că politica de coeziune care se adresează zonelor aflate sub media UE ca nivel de prosperitate va fi modificată şi se va concentra pe regiunile cele mai sărace - cazul României.

România ar putea astfel să primească cu 50% mai multe fonduri europene decât în perioada 2007-2013, potrivit estimărilor Radio France Internaţional. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a susţinut că sumele destinate finanţării agriculturii europene vor fi îngheţate la nivelul anului 2013, (lucru ce face din România un câştigător, cel puţin în această variantă propusă de Comisie). Acest lucru înseamnă o alocare pentru agricultura UE, pe întreg exerciţiul financiar, de aproape 400 mld. euro la un buget total al Uniunii de aproximativ 1.000 mld. euro în perioada 2014-2020.

Premierul Victor Ponta a declarat că: „în cadrul Consiliului European a existat o discuţie amplă referitoare la mecanismul financiar multianual 2014-2020: bugetul Uniunii Europene. Am susţinut în cadrul acestor discuţii poziţia comună stabilită la Bucureştii de către prim-miniştrii din nouă ţări europene şi de reprezentanţii altor şapte ţări membre ale Uniunii Europene, şi anume, principiul păstrării politicii de coeziune şi importanţa alocării în continuare, atât pentru politica agricolă comună, cât şi pentru politica de coeziune a fondurilor necesare pentru ca diferenţele între România şi celelalte ţări noi membre ale UE şi vechile ţări membre ale UE să poată fi recuperate în timp printr-o coeziune şi dezvoltare economică uniformă.

Pentru România este esenţial - şi vă voi solicita un asemenea mandat pentru discuţiile din toamnă - ca ţara noastră să îşi păstreze în perioada 2014-2020 alocările, atât pe politica agricolă comună, cât şi pe fondurile structurale şi de coeziune, cu o condiţie esenţială care revine în sarcina Guvernului, şi anume, reorganizarea administrativă, întărirea capacităţii noastre de absorbţie, pentru că 9% din banii pe care România ar fi putut să îi folosească în aceşti şapte ani reprezintă mult prea puţin şi este păcat să lăsăm fonduri nerambursabile, în timp ce ne împrumutăm de la instituţiile financiare internaţionale sau, sigur, de la băncile comerciale”.

„O veste bună, care urmează să se concretizeze în semestrul II, este discuţia de principiu asupra cadrului financiar multianual 2014-2020, în care România şi-a manifestat susţinerea faţă de propunerea Comisiei, pe care o considerăm avantajoasă, iar Declaraţia adoptată la Bucureşti de către «Grupul Prietenilor Coeziunii» a fost reţinută ca element principal în trecerea în perioada imediat următoare la discuţiile pe cifre şi date concrete. Asta înseamnă că România, în 2014-2020, nu va avea fonduri europene reduse, nici pe ceea ce priveşte plăţile directe în politica agricolă comună, nici pe fondurile structurale şi de coeziune, dar ţine foarte mult de noi să îmbunătăţim capacitatea de absorbţie a fondurilor europene şi să identificăm în mod corect priorităţile pentru 2014-2020” - Victor Ponta.

Viitoarele programe (2014-2020)

În noiembrie 2010, Comisia Europeană a publicat primele sale idei privind viitorul politicii de coeziune a UE, după perioada actuală de programare care se încheie în 2013.

Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

- creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

- creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

- creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020.

În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

- 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;

- 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

- obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);

- rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare;