Ratăm modernizarea?

Propunerea Guvernului României privind domeniile finanţabile în exerciţiul financiar 2014 - 2020, formulată prin recent lansatul Acord de Parteneriat, nu abordează strategic nevoile României, nu explică în mod convingător care sunt priorităţile de dezvoltare şi acţiunile vizate strategic în scopul a obţine la finalul exerciţiului rezultate palpabile şi nu exprimă o atitudine angajantă de reformă şi modernizare a României la care să contribuie toate resursele, inclusiv fondurile europene.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că prin actuala propunere a Acordului de Parteneriat comunicată Comisiei, Guvernul României riscă să rateze oportunitatea modernizării reale a unor sectoare de activitate cu nevoi urgente de sprijin.

Guvernul continuă, din păcate, aceeaşi abordare inerţială a programării ca şi înainte de 2007, neprezentând, de-a lungul acestui an în care a desfăşurat un proces de consultare publică în vederea pregătirii acestui document, priorităţile de dezvoltare ale României în care, prin direcţionarea finanţării (nu numai UE, ci şi din Bugetul de Stat sau alte surse) se aşteaptă să obţină rezultate palpabile importante pentru dezvoltarea ţării.

IPP consideră că încă nu este timpul pierdut să se prezinte aceste priorităţi (pe domenii, dar şi la nivel regional), inclusiv prin comunicarea publică a propunerilor de alocare financiară pe fiecare obiectiv tematic, informaţii din care cei interesaţi să îşi poată da seama care este ierarhia nevoilor de dezvoltare ale României în viziunea Executivului. Solicităm Guvernului să abordeze eficient alocarea financiară din fondurile structurale 2014 – 2020, propunând alocări proporţionale cu impactul aşteptat pentru fiecare obiectiv tematic, respectiv adaptate specificului regional, ci nu uniforme, aşa cum s-a întâmplat în actualul exerciţiu.

În lipsa acestor informaţii, documentul Guvernului rămâne în primul rând o listă lungă de nevoi (prima parte a Acordului), incompletă din perspectiva Institutului, făcută probabil de o echipă de consultanţi diferită de cea care a redactat secţiunea privind acţiunile şi tacticile abordate pentru fiecare din cele 11 obiective tematice finanţabile în următorii 7 ani şi care nu a reuşit să determine asumarea politică a unor abordări vizionare/strategice de acţiune mai departe.

Exemple din Acordul propus

Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

În document, România nu face dovada că ţine într-adevăr cont de angajamentele asumate prin semnarea, în 2010, a Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. Printre priorităţile propuse pentru finanţare trebuie să se regăsească şi cea privind sprijinirea alternativelor de îngrijire comunitară pentru [..] persoane cu dizabilităţi (nu handicap!), concomitent cu interzicerea admisiilor în sistemul rezidenţial de îngrijire. Acestei priorităţi îi corespund în continuare o serie de indicatori care ar trebui să se refere la: creşterea cu x% a numărului de beneficiari ai serviciilor comunitare, reducerea cu x% a numărului de persoane care trăiesc în instituţii prin integrarea lor în comunitate, scăderea numărului de instituţii rezidenţiale etc.

În privinţa intenţiei de investiţie în sisteme de E-guvernare, prevăzută în cadrul Obiectivului tematic 2:

Îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, a utilizării şi a calităţii acestora, acesta nu este urmat, cum ar fi fost firesc, de indicatori care să urmărească reducerea excedentului de personal/proceduri prin eliminarea unor posturi din administraţie, reducerea cheltuielilor publice ca pondere din PIB etc.

Nevoile administraţiei nu sunt suficient acoperite în cadrul Obiectivului tematic 11:Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă, ignorându-se cu desăvârşire probleme acute ale sistemului public românesc, cum ar fi:

- slaba capacitate de administrare a resurselor publice/slab management al resurselor (inclusiv eşecul actualului sistem de achiziţii publice de a reprezenta o piaţă autentică orientată către cheltuirea eficientă şi durabilă a banilor publici),

- lipsa unei viziuni/cadru legal eficient pentru coordonarea gestiunii serviciilor publice bazată pe criterii de performanţă

- capturarea resurselor şi implicit a deciziilor publice de către grupuri de interese

- politizarea severă a tuturor palierelor administraţiei concomitent cu fracţionarea palierului executiv în responsabili cu fondurile europene (capabili şi merituoşi) şi restul angajaţilor la stat. 

Echipa Ministerului Fondurilor Europene nu a integrat, din păcate, cele 2 secţiuni într-un document cursiv. Nu ne miră această situaţie în condiţiile în care, în ultimii ani, nici unul dintre miniştrii dezvoltării, deşi au condus, cu important sprijin politic, un minister cu rol esenţial în conturarea unei asemenea viziuni, nu a pus la dispoziţia echipei de negociere a Ministerului Fondurilor Europene o asemenea Strategie de Dezvoltare Naţională pe care, ideal, ar fi trebuit să obţină un minim consens politic naţional.

Solicităm Guvernului să abordeze eficient alocarea financiară din fondurile structurale 2014 – 2020, propunând alocări proporţionale cu impactul aşteptat pentru fiecare obiectiv tematic, respectiv adaptate specificului regional, ci nu uniforme, aşa cum s-a întâmplat în actualul exerciţiu.