Raportul special al Financial Times despre situatia politica si economica din Romania

Sub lupa britanica Raportul cotidianului Financial Times include 10 articole semnate de Christopher Condon si Alex Fak in care sunt abordate problemele politice si economice cu care se confrunta Romania, scotand in evidenta obstacolele, dar si oportunitatile aflate in fata noilor autoritati de la Bucuresti. Articolele din Financial Times despre Romania, citate de Rompres, se refera, in principal, la eforturile de relansare a economiei, lupta importiva coruptiei, extinderea sectorului serviciilor, privatizarile din sectorul energetic. Noua revolutie Apropiata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (UE) si perspectivele solide de crestere economica induc speranta ca, la 15 ani de la prabusirea comunismului, Romania ar putea sa fi ajuns intr-un moment decisiv, afirma Christopher Condon, subliniind ca Guvernul de la Bucuresti si-a demonstrat seriozitatea, incheind un acord cu alte doua mici partide parlamentare cu care a format majoritatea necesara pentru a putea adopta un pachet legislativ radical in plan fiscal, inainte de sfarsitul anului 2004. Guvernul spera ca reducerea fiscalitatii la o cota unica de impozitare de 16 % va contribui la cresterea investitiilor straine si totodata la reducerea evaziunii fiscale. “Putem vorbi, in sfarsit, de tranzitie. O noua generatie politica a ajuns la putere si aceasta nu are legaturi cu trecutul”, a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu, referindu-se la numirea unor tineri in functii de varf din guvern. Dar va fi nevoie de mai mult decat niste figuri noi si tinere pentru a-i convinge pe romani ca tara a ajuns intr-un moment de cotitura, lucru cu care presedintele Traian Basescu este profund de acord: “simt ca ne-am rupt de trecut, dar un sentiment nu este o realitate. Va fi decisiv daca Administratia mea va putea dovedi acest lucru prin actiune, daca putem face schimbari cat mai curand posibil.” Reformele privind combaterea coruptiei, independenta juridica, asistenta sociala, securitatea frontierelor, ajutoarele de Stat si protectia mediului vor fi dureroase, vor genera somaj si cresteri ale preturilor. In plus, aderarea la UE ar putea, intr-o prima faza, sa creeze un soc, in special tinand cont de standardul scazut stabilit de UE pentru aderare. In cazul Romaniei, unii comentatori spun ca UE dilueaza formula in favoarea unor considerente politice mai drastice decat inainte, ceea ce inseamna ca Romania va fi candidatul cel mai putin pregatit sa adere la UE. Din fericire, prognozele economice indica in 2005 o rata de crestere de 5,5 %. Un an agricol mai bun, repatrierea veniturilor castigate de romanii care muncesc in strainatate si un boom al creditelor, toate acestea explica partial aceasta explozie, inclusiv un nivel sanatos de crestere economica. Chiar si asa, sarcina guvernului este uriasa. “Cel mai radical proces de modernizare prin care a trecut vreodata Romania”, dupa cum a caracterizat momentul politic actual Mihai-Razvan Ungureanu, tanarul istoric devenit ministru de externe. In trecut, romanilor li s-au mai spulberat o data sperantele. Dupa cum remarca un diplomat occidental: “ar putea fi un moment de cotitura pentru romani, dar inca o mai pot da in bara.” Recuperarea Romania incearca sa recupereze timpul pierdut in primii ani ai perioadei post-Ceausescu cand ritmul privatizarii era lent, coruptia era in floare, iar investitiile straine reduse. Noul guvern a demarat un program de reforme economice menite sa accelereze aderarea tarii la UE in 2007 si sa elimine dezechilibrele economice. Cu toate defectele sale, in 2004, la presiunile FMI, fostul guvern a redus deficitul la 1,5 % din PIB, iar inflatia a scazut sub 10 % . De asemenea, fostul executiv a reusit sa curete sectorul bancar si a demarat vanzarea unor banci importante. Ulterioara explozie a creditului si banii trimisi in tara de romanii care muncesc in strainatate au contribuit la o crestere economica anuala de peste 5 % in ultimii patru ani. Se estimeaza ca in 2004 Romania a inregistrat o crestere economica de aproximativ 8 %, in principal datorita unei cereri interne in crestere, dar si a unei productii agricole record care a urmat secetei din 2003. In consecinta, in octombrie 2004 UE a acordat Romaniei calificativul de economie functionala de piata, iar in noiembrie 2004 agentia de evaluare Fitch Ratings a acordat in premiera Romaniei rating-ul investment grade. Pentru 2005 executivul de la Bucuresti si-a propus o crestere economica de 5,5 %. Cu toate acestea Romania continua sa fie o tara saraca, salariul mediu net fiind in jur de 180 de dolari, in timp ce PIB-ul pe cap de locuitor este de 3.090 dolari. O data cu finalizarea marilor privatizari, Romania trebuie sa se orienteze spre atragerea de investitii greenfield in sectorul productiei de export si serviciilor care solicita mana de lucru calificata. Altfel, Romania nu va putea sa creeze noi locuri de munca si nu va putea sa-si finanteze deficitul de cont curent. Noul executiv si-a propus sa creasca veniturile din colectarea taxelor, sa incline balanta in favoare creditorilor si sa flexibilizeze legile de pe piata muncii. In plus, vor fi adoptate modificari si in sectorul pietelor de capital, preconizandu-se o liberalizare a contului de capital, alaturi de vanzarea de pachete de actiuni in cadrul unor importante companii romanesti (CEC, SNP Petrom si RomTelecom etc). Chiar daca masurile vor fi implementate cu succes, noul guvern mai are multe de facut pana sa-si dovedeasca credibilitatea. Coruptia Coruptia este cea mai invocata problema cu care se confrunta Romania. Este un fenomen care afecteaza cele mai uzuale servicii publice, dar si marile contracte publice. Afecteaza economia, justitia si contribuie semnificativ la saracie, in masura in care consuma din resursele publice si private, deopotriva. In efortul sau de aderare, Romania s-a angajat sa rezolve aceasta problema. Guvernul pare sa ia in serios acest angajament, insa va trebui sa treaca de cateva teste importante inainte de a avea un impact consistent. De la preluarea puterii, presedintele Basescu a cerut fortelor de politie, procurorilor si oamenilor legii sa separe politica de munca lor de zi cu zi: “institutiile din Romania au obiceiul de a se uita spre partidul de guvernamant (pentru a primi directive). Va spun acum uitati-va la lege si actionati in conformitate cu ea.” De altfel, presedintele si-a surprins propriul partid si a incantat grupurile care militeaza pentru respectarea drepturilor omului, cand a numit-o pe Monica Macovei ministru de justitie in noul guvern. Macovei, fost presedinte al Asociatiei Romane pentru Apararea Drepturilor Omului, a cerut de mai mult timp adoptarea unor masuri anticoruptie si un sistem juridic independent. Acum are sansa de a implementa reformele pe care le-a cerut cand se afla de cealalta parte a baricadei. La inceputul lunii februarie, guvernul a ridicat privilegiul imunitatii de care se bucurau fostii ministri. Au fost deschise dosare concrete. De pilda, un fost lider local al PSD a fost arestat si acuzat de abuz in serviciu si declaratii false in acte publice. De asemenea, in ianuarie, politia a deschis o ancheta ampla impotriva fostilor directori executivi ai rafinariei Rafo Onesti. Oficialii sustin ca evaziunea fiscala a Rafo se ridica la 480 de milioane de euro, acumulata prin vanzarea de petrol fara acte catre distribuitorii de pe piata neagra din Romania. Pana acum, compania a negat acuzatiile. Premierul Tariceanu a declarat ca doreste sa contracteze o echipa de audit cu experienta in fraude corporatiste, foarte posibil din Marea Britanie, Franta sau Germania, cu scopul de a scoate la lumina sistemul de firme si contabil complex pe care compania din Onesti l-a construit pentru a ascunde coruptia. Potrivit lui Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, modul in care guvernul va gestiona cazul Rafo va fi urmarit indeaproape de oficialii europeni: “este un caz-test extrem de important pentru mediul de afaceri, pentru capacitatea noului guvern de a colecta taxele si impozitele si de a lupta impotriva coruptiei.” Si analistul politic Dorel Sandor crede ca succesul in rezolvarea cazului Rafo si a altor cazuri de varf confruntate cu astfel de probleme va avea un impact enorm: “Basescu nu trebuie sa castige lupta impotriva a 200 de oameni, ci doar a 20. Dupa victorie, piata pentru coruptie se va schimba.” Premierul Tariceanu a anuntat ca guvernul sau va revizui contracte ale Statului, evaluate la 3,6 miliarde de euro, incheiate cu mari companii occidentale. Contractele au fost incheiate cu: compania germana EADS (pentru construirea unui sistem de securizare a frontierelor, in valoare de 1 miliard de euro); compania franceza Vinci (pentru construirea unei autostrazi, contract evaluat la 500 de milioane de euro); compania americana Bechtel (pentru o alta autostrada in valoare de 2,1 miliarde de euro). Toate cele trei contracte au fost semnate de guvernul anterior, care s-a folosit de insuficientele legii subventiilor publice cu scopul de a acorda contracte fara licitatie. Premierul Tariceanu nu a acuzat de coruptie nici una dintre aceste companii straine, dar a declarat ca sumele implicate sunt mult prea mari. In acelasi timp, diplomatii au atras atentia noului guvern sa nu transforme ofensiva anticoruptie intr-o vendeta politica. Externalizarea serviciilor In ultimii ani, Romania a beneficiat de o tendinta noua in mediul afacerilor internationale: externalizarea si mutarea serviciilor si a procesului de productie (dar a esuat in mentinerea afluxului de afaceri, neaplicand stimulente). Romania va trebui sa creeze locuri de munca pentru o forta de munca inalt calificata daca spera sa prospere in contextul economiei globale. Daca Romania doreste sa beneficieze din plin de profesionistii sai, in loc sa ii vada cum emigreaza in Occident, noul guvern va trebui sa faca eforturi pentru a reduce costurile inceperii unei afaceri. Scazand impozitele platite pe profit, de la 25 % la 16 %, conform legii cotei unice de impozitare, guvernul Tariceanu a facut un prim si bun pas in acest sens, spun reprezentantii unor companii, dar mai sunt multe de facut. Trebuia privatizat sistemul energetic? Continuarea procesului de privatizare in domeniul energetic va ajuta economia romaneasca sa elimine din sistem utilitatile supradimensionate, depasite si producatoare de pierderi. Procesul va fi dureros: mii de locuri de munca vor fi desfiintate, iar pretul la energia electrica va creste drastic, dar se asteapta ca pe termen lung economia si clientii sa beneficieze de investitii in domeniu si de o operativitate mai eficienta a unor mari companii. Pana acum, preturile au fost mentinute scazute in mod artificial, guvernul sprijinind supravietuirea utilitatilor prin taxe colaterale si alte impozite. “La un moment dat a trebuit intrerupt acest cerc vicios pentru a determina companiile sa stea pe propriile lor picioare”, a afirmat Radu Craciun, economist la ABN Amro Bank. Pe langa serviciile fixe din retea, vanzarea celei mai mari companii romanesti din sectorul petrolier, SNP Petrom, va oferi conditii egale celorlalti competitori. Rompetrol (companie mai mica, privata) saluta vanzarea Petrom, ca si OMV (compania care a castigat licitatia). In acest sector va exista o concurenta reala, cu ramificatii in industria petrolului din Europa Centrala si de Est. Programul de privatizare a inceput in iunie 2004, cand Enel (Italia) a fost de acord sa plateasca 112 milioane de euro pentru 51 % din actiunile a doi distribuitori de electricitate. In octombrie, Gaz de France a platit 311 milioane de euro pentru 51 % din actiunile unuia dintre cei doi mari distribuitori romani de gaze naturale, iar EON (Germania) a cumparat 51 % din actiunile celuilalt mare distribuitor, pentru 304 milioane de euro. Privatizarea altor doi mari distribuitori de electricitate cu CEZ (Cehia) si EON este aproape completa. Patru distribuitori de electricitate si trei complexe energetice mai sunt de privatizat. Pentru investitorii in domeniul distributiei de energie raman de rezolvat problemele legate de preturile energiei si alte chestiuni de reglementare, desi Romania trebuie sa majoreze semnificativ tarifele pana la sfarsitul lui 2006, ca o conditie de aderare. Problema Revolutiei O alta problema importanta este revolutia din 1989, cu care orice guvern trebuie sa se confrunte daca doreste sa fie transparent in ochii romanilor. Se crede ca sute de milioane de dolari, sub forma de fonduri publice, aflate, in special, sub controlul serviciilor de securitate, au disparut dupa pripita executare a dictatorului Nicolae Ceausescu. Misterul revolutiei nu este legat doar de bani, ci si despre adevarul privind caderea regimului ceausist si procesul violent de transfer al puterii catre noile structuri. Cei mai multi romani sunt convinsi ca povestea reala a fost acoperita de oficialii politici, militari si din structurile de securitate. Insa Traian Basecu a declarat ca este dispus sa deschida dosare clasificate si ca multe informatii vor fi date publicitatii: “pentru mine este foarte simplu: cereti institutiilor Statului sa spuna adevarul. Daca nu o vor face, le voi face viata grea”. Intrebat de ce trebuie crezut, in conditiile in care predecesorii sai au esuat la acest capitol, Basescu a declarat sec: “pentru ca nu am fost implicat. Am privit revolutia la televizor”. Competitia din industria petrolului In iulie, OMV a devenit un mare operator, dupa ce a platit 1,5 miliarde de euro pentru 51 % din Petrom. Compania are o capacitate de 8 milioane de tone de petrol, in doua rafinarii, si 660 benzinarii. Mai important, ea produce 6 milioane de tone de titei, 4,5 miliarde metri cubi de gaz natural pe an si detine rezerve de titei de 1 miliard de barili. Achizitionarea Petrom face din OMV cea mai puternica companie de petrol si combustibil din regiunea dunareana. OMV are o puternica prezenta pe pietele din Austria, sudul Germaniei, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Bulgaria si Romania. Petrom va necesita transformari substantiale. Restul OMV, cu 6.000 de salariati, a inregistrat vanzari de 7,6 miliarde de euro in 2003. Petrom, cu 51.000 de angajati, are venituri de numai doua miliarde de euro. Rafinariile Petrom, operatiunile de productie si reteaua de benzinarii sunt toate invechite. Pe cont propriu, OMV va trebui sa investeasca alte 300 pana la 400 milioane de euro pentru a restructura si moderniza Petrom in urmatorii trei ani. In ciuda cheltuielilor, OMV urmareste sa faca din Petrom o companie foarte eficienta. Concurenta interna pentru OMV o reprezinta mai ales Rompetrol. OMV detinea 25 % din actiunile Rompetrol, dar a trebuit sa renunte la ele curand din cauza achizitionarii Petrom. Construit in jurul unei singure rafinarii, Petromidia, pe care statul a vandut-o din cauza datoriilor sale, Rompetrol a devenit cel mai mare achizitor din Romania. In 2004, veniturile brute ale companiei au fost de 1,61 miliarde de euro, cu peste 27 % mai mari fata de 2003 si de 92 milioane de dolari venituri inainte de plata taxelor si impozitelor. Veniturile si profiturile ar trebui sa creasca in continuare in anul in curs, deoarece vanzarea Petrom catre OMV a pus capat interventiei guvernului in stabilirea preturilor. Chiar in conditii dificile, Rompetrol s-a dovedit inovativ. Rafinaria Petromidia s-a schimbat in bine si a fost pusa in functiune cea mai moderna retea de vanzari en-gros si en-detail. Atat OMV cat si Rompetrol vor beneficia de inchiderea “dubioasei rafinarii” Rafo Onesti. Pana de curand, Rafo a putut acumula uriase datorii fata de Stat. Rafo datoreaza 400 milioane de dolari companiei Petrom pentru transporturi de titei. Conform anchetatorilor, Rafo ar fi furnizat pietei negre circa 2 milioane de tone de petrol anual. Mai multi directori ai Rafo se afla in ancheta. Financial Times