Puterile Sefilor de CJ intra la apa

Inundatiile din acest an au afectat gospodariile a sute de maramureseni, au distrus drumuri, cai ferate, lucrari de aparare a malurilor. Pe langa aceste probleme, a aparut la suprafata o disputa, puternic politizata, intre Consiliul Judetean si Prefectura. Mai corect ar fi sa spunem ca disputa este intre presedintele tuturor maramuresenilor, Mircea Man, si prefectul de Maramures, Gyongyike Bondi. Inundatiile au venit si au ras, la propriu, multe gospodarii. In astfel de situatii, este activat Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. Aceasta institutie este cea care conduce activitatea de inlaturare a efectelor calamitatilor si tot ce a decurs si decurge in continuare din aceasta situatie. Inspectoratul are in componenta mai multe institutii judetene care trebuie sa se supuna ordinelor venite de la cel care conduce Inspectoratul, respectiv prefectul. Este o situatie asemanatoare cu una militara. Conducatorul ordona, iar ceilalti executa. De aceea se si numeste „de urgenta”. Consiliul Judetean este una din institutiile care fac parte din angrenaj, nu este cea mai importanta, ci doar o rotita in angrenaj. In mod normal, presedintele CJ ar fi trebuit sa execute ce i se transmite. Mircea Man a facut, in timpul inundatiilor, ceea ce i s-a solicitat, dar a iesit din pluton, ca sa folosim o comparatie plastica, si a incercat sa capteze atentia mass-mediei, in special. Multe dintre interventiile sale nu au fost oportune. Ba, chiar in perioada in care el o critica pe Bondi ca este in concediu, a plecat pentru vreo doua zile si el „undeva, departe”. Inundatiile au trecut, dar disputa a ramas. Cele doua institutii se comporta, in continuare, precum „soarecele si pisica”. Nu ne este greu sa spunem cine e soarecele, dar ce folos? In momentul de fata, se poate castiga capital politic si imagine oglindita in apa tulbure de dupa potop, facand fel si fel de actiuni. In acest context, Man a organizat actiuni de verificare si de ajutorare, sub reflectoarele mass-mediei. Culmea e ca se pun la dispozitia presei mijloace de transport si tot ce e necesar, pentru ca lumea sa vada ca el, presedintele maramuresenilor, face! Nu intrebam ce s-ar fi intamplat daca ar fi trecut pe acolo fara tam-tamul mediatic. Daca ar fi fost incognito, daca ar fi vazut cu ochii lui ca primarii nu prea misca si ca oamenii asteapta sa vina totul de-a gata, nu ar mai fi avut material propagandistic. Dar in tot raul este si un bine. La Poienile de Sub Munte, Man a descoperit ca balastul primit ca material de constructie pe filiera guvernamentala (venit de prin Suceava) nu este de calitate, nu este bun pentru fundatiile caselor care se vor ridica. A observat, a reclamat si a aruncat acest balast. Din acest punct de vedere, salutam interventia presedintelui. A fost pe faza si a actionat, dupa ce s-a consultat cu cei de specialitate. Dar cu o floare nu se face primavara, „razboiul dintre Palatele maramuresene” ramane si macina nervii multora. Parca stiind ce se petrece in teritoriu, Guvernul a publicat in Monitorul Oficial o hotarare privind alocarea unor sume din fondul de interventie, pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale din acest an. Maramuresul a primit 84 de miliarde de lei vechi. Cel mai mult a primit Suceava, 360 de miliarde de lei vechi, dupa care vine judetul nostru si Bacaul, cu 72 de miliarde de lei. Evident ca banii sunt putini fata de necesitati, dar ei au fost dirijati spre prioritatile din fiecare judet. Si aici intervine problema: cine va stabili care sunt prioritatile? De aceea, Guvernul, in hotararea respectiva, vine cu precizarile de rigoare. La articolul 2, se arata cine este „seful”: „Lista lucrarilor prioritare ce se vor executa din sumele alocate va fi avizata de prefectii judetelor, avand calitatea de presedinti ai comitetelor judetene pentru situatii de urgenta”, se arata in Hotararea de Guvern. La un alt aliniat, se spune cine avizeaza incheierea contractelor de achizitii publice: „Consiliile Judetene vor putea incheia contracte de achizitii publice numai dupa obtinerea avizului presedintelui Comitetului pentru Situatii de Urgenta (adica a prefectului!)”. Ar mai fi de spus ca banii vor merge la Primarii, iar rolul Consiliului in toata aceasta poveste este mult mai mic decat a crezut Man si, mai ales, decat a incercat sa ne demonstreze. Pacat ca politicul nu a reusit sa plece din Palatele maramuresene. Dincolo de declaratii, cert este ca prezidentul trebuie sa fie „al tuturor maramuresenilor” si nu va putea realiza acest lucru daca nu va colabora cu vicepresedintii, cu alesii consilieri, cu Prefectura. Ganduri de marire La inceputul mandatului de presedinte al CJ, Mircea Man a declarat ca partidul din care a emanat, PD-L, va depune un proiect de hotarare prin care puterile presedintilor de CJ sa fie sporite. Problema aceasta nu este o noutate. Si PSD a avut o solicitare asemanatoare. De fapt, la Legea 215, au fost aduse modificari pe filiera PSD. S-ar putea ca, in Parlament, cele doua partide sa se sustina. Cei mai multi presedinti de CJ in tara sunt ai PSD si PD-L. Adica va fi o disputa pentru ciolan. Inca se crede ca functia de presedinte de CJ este una care aduce mare capital politic, de imagine si posibilitati de a inclina balanta repartizarii fondurilor spre localitati. Partial este asa, dar tendinta, si e un drum fara intoarcere, e ca polul de greutate administrativa sa fie transmis spre Primarii. Consiliile Locale si primarii vor fi cei cu „painea si cutitul administrativ”. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro