Pruductia de palinca moare, dar nu se preda - „Cruciada” palincarilor

Daca in alte tari europene marcile proprii sunt subventionate sau scutite de taxe si accize, in Romania se percepe dubla acciza! Producatorii de palinca naturala din Transilvania sustin ca guvernantii incearca eliminarea lor de pe piata. Altfel nu-si explica de ce, de patru ani, o masura catalogata chiar de initiatori drept „o gresala” continua sa fie aplicata, spre disperarea producatorilor. „Ajutati-ne sa ne aparam acest produs traditional, tuica (palinca) din fructe!”. Asa incepe unul dintre multele memorii trimise de Federatia producatorilor de palinca naturala din Nord-Vestul Romaniei. Practic, palincarii din Transilvania fac demersuri scrise si verbale la Ministerul Agriculturii si cel al Finantelor inca din 2004, pentru ca accizele pe care sunt obligati sa le plateasca sa fie calculate in functie de randament. Numai ca, pana acum, au fost refuzati de fiecare data. Asa ca, palincarii au ajuns sa creada ca se incearca eliminarea lor de pe piata, astfel incat „pe piata romana sa ramana numai spirtul care e facut din cereale cu diferiti acizi si coloranti, o adevarata otrava”. Necazul palincarilor a inceput in 2003, cand, printr-o serie de acte normative, producatorii de palinca au fost obligati sa plateasca accize la fel ca si cei care produc bauturi din cereale, iar cazanele sa se constituie in antredepozite. Gheorghe Ciocan, presedintele federatiei la care au aderat pana acum asociatiile producatorilor de tuica din patru judete, printre care si Maramures, a declarat ca: „pana in 2003 palinca de fructe naturale a fost la aceeasi categorie cu vinul. In 2003, prin Ordinul 268 Ministerul Agriculturii, palinca a fost scosa din aceasta grupa si introdusa in cea a spirtoaselor, probabil la influenta mafiei spirtoaselor”. Europenii-s de vina!? Pana la aderarea Romaniei la UE, motivatia servita de guvernanti palincarilor a fost ca asa cer europenii. Desi, exista o directiva a Consiliului Uniunii Europene care prevede ca statele membre pot sa aplice accize si taxe reduse sau sa scuteasca de taxe si accize diferite produse traditionale. In timp ce Germania, de exemplu, subventioneaza 30.000 de producatori de bauturi alcoolice traditionale, iar in Ungaria anumite zone sunt scutite de accize, in Romania lucrurile au ramas neschimbate si dupa aderare. Ciocan a spus ca: „pe undeva ei au avut intenttia sa scoata afara producatorii de pe piata interna sau europeana. Inainte de a intra in UE am avut o intalnire cu domnul Vosganian, pe atunci presedintele Comisiei de buget-finante si ne-a introdus la domnul Vladescu. Si acolo, domnul Vladescu a chemat pe domnul Sarbu si pe domnul Petre Daia, ca in perioada lor s-au intamplat treburile astea. Si au spus oamenii ca a fost o greseala, ca au semnat ca primarii actele si nu si-au dat seama ce semneaza. Au spus stati sa intram in UE si pe urma defalcam aceste treburi, le facem. Dupa ce a aparut domnul Motreanu ministru al Agriculturii a facut o propunere la domnul Vladescu, pe care acesta nici n-o bagat-o in seama. Ne-am dus la domnul Motreanu, dar era prea ocupat ca sa primeasca federatia. Ne-a primit domnul Lazin, care era secretar de stat, si am facut impreuna un fel de propunere de modificare a actului normativ pe care domnul Lazin a zis ca o trimite spre Parlament. Dar a picat si dansul si a ramas problema asa. Directiva UE 92/1983 da posibilitatea fiecarei tari membre sa-si protejeze diferite produse traditionale sau nationale. Pe noi au vrut sa ne scoata definitiv de pe piata. Pe ce ne dam seama? Au zis: faceti cazanele antredepozit, ceea ce inseamna ca trebuie sa functioneze un an de zile, dar la noi functioneaza 2-3 luni. Pe urma, au zis: fiecare producator sa-si plateasca acciza. Adica 50% pentru 100 de kg, ar veni 6,5 milioane lei vechi, iar de la 100 de litri in sus sa platesti 13 milioane de lei vechi. Bun, am platit avem dreptul s-o comercializam? Nu. Ca sa o vinzi te duci la un depozit de imbuteliere si mai platesti o data acciza. Dubla accizare”. Acum, Federatia face noi demersuri pentru corectarea masurii din 2003 si doreste introducerea palincii de fructe in categoria vinurilor. Palincarii vor sa plateasca si accize, dar in functie de randament. Si au si argumente: „daca dintr-o suta de kg de porumb se face, dupa carti, 80 de litri de spirt si din 100 de litri de fructe se fac 8 litri de palinca, adica randamentul e de 10 ori mai mic, e normal sa platesti de 10 ori mai putin”. Acum, speranta palincarilor e la „cei de sus”, pe care si ei, ca si alti cetateni i-au ajutat sa ajunga acolo. Se gandesc ca poate acestia isi vor aminti de paharul de tuica pe care l-au baut in delegatii sau de sticla cu tarie primita cadou. Si se vor gandi poate si la cei care o produc. Protejarea micilor producatori Ex-ministrul agriculturii, Dan Motreanu, cel care a incercat sa schimbe metoda de accizare a tuicii, a declarat dupa inaintarea propunerii Ministerului Finantelor: „consideram ca este necesar ca realizarea acestor produse sa fie incurajata in favoarea micilor producatori prin modul in care sunt accizate si autorizate instalatiile la care se obtin, asa cum se procedeaza in tarile din UE care au traditie in domeniu si care protejeaza micii producatori. Nu mi se pare normal ca productia de alcool pentru consum propriu sa fie accizata”. Propunerea esuata Ex-ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Dan Motreanu, a semnat in 12 februarie 2007 o adresa prin care inainteaza Ministerului Finantelor Publice propunerile privind imbunatatirea accizarii tuicii, palincii si rachiurilor, precum si propunerile privind autorizarea instalatiilor in care se produc acestea. Potrivit unui comunicat al MAPDR, acestea aveau la baza reglementarile legislatiei comunitare si practicile de productie si accizare a bauturilor traditionale in statele UE, care prevad o accizare redusa pentru realizarea acestora. Numai ca finantele s-au opus. Propunerile MAPDR vizau urmatoarele: • Scutirea completa de accize pentru o cantitate de 400 litri de produs (tuica sau palinca ori rachiuri din fructe, drojdie de vin si tescovina); • Plata unei accize de 50% din valoarea standard pentru o cantitate mai mare de 400 litri, dar care sa nu depaseasca 1000 litri de produs; • Pentru cantitatea care depaseste 1000 litri de produs, plata accizei se va face integral. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro