Provocarea lui Hercule in China

Vechile Olimpiade au fost tinute in Grecia intre anii 776 i.Hr. – 393 d.Hr. si au fost rezervate doar barbatilor si baietilor greci nascuti liberi. Grecii din vechime credeau ca originile acestei competitii s-ar afla in provocarea pe care Hercule le-a aruncat-o celor patru frati ai sai, la o cursa inaintea zeilor pe campiile de la Olimpia. La primele Olimpiade, alergarile au fost singurele probe. In timpul celei de a optsprezecea Olimpiade au fost introduse luptele si pentatlonul (aruncarea discului, aruncarea sulitei, sarituri, alergari si lupte). Apoi au fost introduse si alte probe: box, curse de care, calarie, pankration (un soi de box combinat cu lupte). Imparatul roman Teodosius a declarat Jocurile Olimpice corupte si le-a interzis. Abia in 1896 Jocurile Olimpice au fost reluate, in urma eforturilor baronului Pierre de Coubertin. Primele Jocuri Olimpice Moderne s-au desfasurat la Atena, in 1896, si desfasurarea lor din patru in patru ani nu a fost intrerupta decat de cele doua razboaie mondiale. In 1900, la Jocurile Olimpice de la Paris, jocuri care s-au desfasurat pe cea mai intinsa perioada (14 mai – 28 octombrie) au existat probe care astazi ne-ar parea cel putin ciudate: inot cu obstacole, tir cu porumbei si concurs de zmee. In 1904, la Jocurile Olimpice de la St.Luis, gimnastul american George Eyser a cucerit sase medalii, sportivul avand un picior de lemn! La St.Luis s-au decernat pentru prima data medalii de aur, argint si bronz. In 1912, la Stoskholm, s-au desfasurat primele Jocuri Olimpice la care au participat sportivi de pe toate cele cinci continente. Tot acolo s-a inregistrat si prima victima: portughezul Francisco Lazaro, care a decedat in timpul probei de maraton. Boxul, considerat prea violent, a fost scos din program, iar in proba de pentatlon modern a concurat cel care avea sa devina cunoscutul general George S. Patton. La Olimpiada de la Anvers (1920), suedezul Oscar Swahn a cucerit aurul la tir, devenind cel mai varstnic campion olimpic din toate timpurile, la 68 de ani. Peste patru ani, la Paris, Swahn a cucerit medalia de argint la tir, in proba de cerb alergator, devenind cel mai batran medaliat la JO. La Paris a fost introdusa deviza „Citius, Altius, Fortius”. In 1956, la Melbourne, din cauza legislatiei care restrictiona intrarea animalelor pe teritoriul australian, probele de echitatie s-au desfasurat la Stockholm, in Suedia. La aceeasi Olimpiada, ciclistul danez Knut Jensen a murit in timpul cursei, sub influenta amfetaminelor. In 1972, olimpismul a fost afectat de asasinarea a 11 atleti israelieni de catre membri ai organizatiei teroriste palestiniene „Black September”. Olimpiada din 1976, de la Montreal, a fost singura data cand tara gazda nu a obtinut nici o medalie de aur. Ultima Olimpiada, cea de la Beijing, a doborat numeroase recorduri. Au participat 11.190 de sportivi din 205 tari, care au concurat in 302 probe din 28 de sporturi. Competitiile au fost gazduite de 31 de arene din Beijing, la care se adauga alte 6 din afara capitalei Chinei (Hong Kong, Quingdao, Tianjin, Shenyang, Shanghai si Qinhuangdao). Inainte de inceperea competitiei, au fost vandute peste 7 milioane de bilete. Peste 21.000 de jurnalisti au primit acreditari. Chinezii au mobilizat mase uriase de oameni pentru buna desfasurare a Jocurilor: 100.000 de voluntari oficiali, 400.000 de voluntari pentru servicii turistice si securitate, 1.000.000 de voluntari sociali si 100.000 de oameni in echipele de antiterorism. Cheltuielile necesitate de organizarea Jocurilor Olimpice au fost de 2,5 ori mai mari decat cele din 2004, de la Atena, ridicandu-se la 40 de miliarde de dolari. La Beijing, au fost acordate 958 de medalii: 302 medalii de aur, 3003 de argint si 353 de bronz. Delegatia Romaniei a obtinut opt medalii: patru de aur, una de argint si trei de bronz, ocupand locul 17 pe natiuni. Aurul a fost obtinut de Alina Dumitru (judo, 48 kg), Georgeta Andrunache si Victoria Susanu (canotaj, 2 rame fara carmaci), Constantina Dita (maraton) si Sandra Izbasa (gimnastica, sol). Medalia de argint a fost cucerita de Ana Maria Branza (spada), iar cele trei medalii de bronz le-au obtinut Mihai Covaliu (sabie), echipa de gimnastica (fete) si echipa de 8+1 (canotaj feminin). Au dezamagit handbalul feminin, canotajul masculin, natatia, boxul si echipa de gimnastica a baietilor. Romania nu a mai obtinut sub 10 medalii olimpice de la Jocurile Olimpice din 1952, atunci cand reusea numai patru. Cea mai buna performanta a delegatiei Romaniei la JO a fost obtinuta in 1984: 53 de medalii, dintre care 20 de aur. Cu toate acestea, presedintele COSR, Octavian Murariu, a afirmat ca: „participarea romaneasca la competitia din China a fost una onorabila, iar delegatia se intoarce cu capul sus.” Cuibul de pasare Noul stadion olimpic din Beijing a fost cea mai importanta arena a ultimelor Jocuri Olimpice. Inaugurat in aprilie 2008, dupa patru ani de constructie, noul stadion a costat aproximativ 500 de milioane de dolari si are o capacitate de 91.000 de locuri si o suprafata de 204.000 metri patrati. Proiectul apartine companiei elvetiene Herzog&de mauron Architechten, Grupului pentru Design si Cercetare Arhitectonica din China si companiei britanice ARUP. Un rol important in elaborarea proiectului l-a avut artistul contemporan chinez Ai Weiwei, care a asigurat consultanta artistica pentru realizarea celui mai ambitios proiect de arhitectura din China. Pentru ridicarea acestei constructii, chinezii au inventat otelul de tip Q-460, cu o flexibilitate deosebita, astfel incat constructia rezista la un cutremur de magnitudine 8,0 pe scara Richter. „Paiele” cuibului cantaresc 42.000 de tone. Sudurile realizate de 11.000 de sudori totalizeaza 320 de kilometri. Tribuna interioara a stadionului are trei etaje, existand si un etaj subteran. Fiecare element structural de rezistenta este diferit ca dimensiune in spatiu. Stadionul are si un sistem de colectare si reciclare a apei de ploaie, un acoperis ajustabil, translucid, ce asigura lumina naturala necesara peluzei de dedesubt si un sistem natural de ventilatie. Pentru chinezi, acest stadion a devenit un simbol, astfel incat Banca centrala a Chinei a emis o bancnota speciala cu prilejul Jocurilor Olimpice, in care obisnuitul portret al lui Mao a fost inlocuit cu imaginea stadionului olimpic. Sase milioane de bancnote de 10 yuani (aproape un euro) au fost scoase pe piata. „Glontul din Baltimore” Michael Phelps s-a nascut la 30 iunie 1985. Diagnosticat de mic cu ADHD (deficit de atentie), Michael s-a apucat de inot la varsta de 7 ani. A debutat in echipa olimpica a SUA la Sidney, la doar 15 ani. La Jocurile Olimpice de la Atena a devenit sixtuplu campion olimpic. A fost declarat inotatorul anului in 2003, 2004, 2006 si 2007. La Beijing, Phelps l-a intrecut pe compatriotul sau Mark Spitz, care castigase sapte medalii de aur la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, reusind sa castige aurul olimpic in opt probe: 100 si 200 de metri fluture, 200 de metri liber, 200 si 400 de metri mixt si stafetele de 4x100 si 4x200 de metri liber si 4x100 de metri mixt. Despre cel care a fost supranumit „Glontul din Baltimore” se spune ca mananca cat sase oameni (4.000 de calorii la o singura masa) si, bineinteles, dupa incredibilele performante de la Beijing, ca s-ar dopa, afirmatie ramasa fara acoperire. Sportivul cel mai titrat din istoria olimpismului a stabilit de-a lungul timpului 32 de recorduri mondiale (26 individuale si 6 cu echipa), 4 recorduri olimpice si 4 recorduri americane. Phelps a studiat marketingul si managementul sportiv la Universitatea din Michigan in perioada 2004-2008. Pentru cele opt titluri olimpice, inotatorul american a fost premiat de compania „Speedo” cu un milion de dolari, Phelps purtand in timpul competitiei costumele Lazer Lacer produse de aceasta firma si confectionate dintr-un material conceput in laboratoarele NASA. Cubul de apa Creat de arhitectii companiei PTW din Sidney, Centrul National de Natatie de la Beijing, cunoscut si sub numele de „Cubul de apa”, a fost inaugurat la 28 ianuarie 2008 si a gazduit probele olimpice de inot, sarituri in apa si inot sincron. Centrul a fost construit in patru ani si a costat aproximativ 136 de milioane de dolari, fiind singura dintre arenele olimpice finantata de chinezi din afara granitelor Chinei (in special din Hong Kong, Macao si Taiwan). „Cubul de apa” este prima constructie din China care utilizeaza tehnologia „pernelor de aer”, fiind de asemenea si singura constructie din lume care foloseste aceasta tehnologie pe o suprafata atat de mare. Acoperind o suprafata de 6,95 hectare, structura cubica adaposteste trei bazine si este realizata dintr-o armatura de otel si o membrana de plastic ce imita teflonul, care seamana cu niste bule de apa, ceea ce da ansamblului supranumele sau. Vazuta din exterior, fatada este compusa din peste 3000 de perne de aer, care acopera o suprafata de 100.000 de metri patrati. Acest tip special de teflon a fost creat de compania „Vector-Foiltec” din Germania si „Yuanda Group” din China astfel incat sa reactioneze la schimbarea conditiilor de luminozitate, ceea ce produce efecte vizuale impresionante. Inventata in anii ’70 ai secolului trecut, membrana a fost utilizata vreme indelungata ca un material de izolare in industria aeronautica. In fiecare „bula” exista un sistem automatizat de monitorizare a presiunii aerului, iar cand aceasta scade sub un anumit nival, se reincarca automat. Acoperisul centrului este considerat a fi ecologic, deoarece utilizeaza razele solare pentru incalzire si iluminare, ceea ce reduce cu 30% consumul de energie. „Cubul” poate gazdui 17.000 de spectatori, pe 6.000 de scaune permanente si 11.000 de locuri provizorii. Mare parte din cub este, in acest moment, neamenajata. In viitor, zona va fi convertita intr-un mall si un urias parc acvatic, cu plaja artificiala si aparatura de produs valuri. De asemenea, va exista suficient spatiu pentru restaurante, trei terenuri de tenis si alte mici constructii, cu atat mai mult cu cat capacitatea tribunelor va fi redusa de la 17.000 de locuri la 11.000. Ioan BOTIS